Dosarul ICA. Voiculescu a dat în judecată conducerea Curţii de Apel. Vrea schimbarea completului
alte articole
Preşedintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, vrea să scape de noul complet de judecată care se ocupă de dosarul privind privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), în care este acuzat de spălare de bani şi condamnat în primă instanţă la 5 ani de închisoare cu executare, relatează evz.ro.
Se pare că patronul grupului Intact nu este deloc mulţumit că dosarul său a ajuns pe mâinile magistraţilor Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea. După ce a încercat fără succes strămutarea dosarului la Curtea Supremă, Voiculescu a depus, prin avocaţii săi, la 17 iulie 2014, o solicitare la Contencios administrativ şi fiscal de la Tribunalul Bucureşti în care cere suspendarea actului administrativ, emis de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Bucureşti, prin care s-a stabilit actuala componenţă a completului de judecată. Procesul nu a primit încă termen de judecată.
În altă ordine de idei, Voiculescu este aşteptat pe 4 august la Curtea de Apel Bucureşti, unde se judecă procesul ICA, iar săptămâna trecută acesta susţinea că vrea să discute cu magistraţii despre schimbarea încadrării juridice a infracţiunii de spălare de bani. Pe de altă parte, Voiculescu susţinea anterior că este mulţumit de judecătoarea Camelia Bogdan, despre care a spus că i-a citit CV-ul „şi am văzut că e specializată în spălarea banilor, va fi în măsură să afle cum mi-am spălat banii cu banii proprii”.
Reamintim că dosarul ICA se judecă încă din decembrie 2008, când Dan Voiculescu a fost trimis în judecată de procurori pentru că s-ar fi folosit de funcţia politică pe care o deţinea pentru a cumpăra pachetul majoritar de acţiuni al Institutului de Cercetări Alimentare la un preţ cu mult sub cel real. Mai exact, este vorba despre aproape 4 hectare de teren şi unul de construcţii în Băneasa, care au fost cumpărate de patronul trustului de media Intact la un preţ de 75 de ori mai mic decât cel al pieţei. Paguba se ridică la aproape 60 de milioane de euro, potrivit DNA.