Document secret dezvăluie planul pe 10 ani al Rusiei de a destabiliza Moldova. Ce pune la cale FSB-ul?

Un plan secret întocmit de serviciul de securitate al Rusiei, FSB, prezintă în detaliu opţiunile de destabilizare a Moldovei, inclusiv prin sprijinirea grupurilor pro-ruse, utilizarea Bisericii Ortodoxe şi ameninţarea cu întreruperea aprovizionării cu gaze naturale, scrie CNN.

Scopul întocmirii acestui plan pare să fie zădărnicirea apropierii Moldovei de Occident care se reflectă prin relaţii mai strânse cu NATO şi o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Documentul se referă în mod repetat la importanţa împiedicării aderării Moldovei la NATO.

Documentul a fost obţinut şi dezvăluit pentru prima dată de un consorţiu de mass-media, inclusiv VSquare şi Frontstory, RISE Moldova, Expressen din Suedia, Centrul Dossier pentru Jurnalism de Investigaţie, Yahoo News şi Delfi.

CNN a văzut documentul integral, care pare să fi fost redactat în 2021 de către Direcţia pentru Cooperare Transfrontalieră a FSB. Titlul acestuia este "Obiectivele strategice ale Federaţiei Ruse în Republica Moldova".

Documentul stabileşte o strategie pe 10 ani pentru a (re)aduce Moldova în sfera de influenţă a Rusiei.

Planul include transformarea Republicii Moldova într-o ţară complet dependentă de importurile de gaz rusesc şi stârnirea conflictelor sociale, precum şi încercarea de a bloca eforturile Republicii Moldova de a câştiga influenţă în regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, unde sunt staţionaţi aproximativ 1.500 de soldaţi ruşi.

Documentul de cinci pagini este separat în mai multe rubrici cu obiective pe termen scurt, mediu şi lung. Printre obiectivele imediate se numără "susţinerea forţelor politice moldoveneşti care pledează pentru relaţii constructive cu Federaţia Rusă" şi "neutralizarea iniţiativelor Republicii Moldova care vizează eliminarea prezenţei militare ruseşti în Transnistria".

Printre obiectivele pe termen mediu se numără "opoziţia faţă de politică expansionistă a României în Republica Moldova" şi "opoziţia faţă de cooperarea dintre Republica Moldova şi NATO".

Documentul FSB stabileşte obiective pe termen lung, inclusiv "crearea unor grupuri de influenţă pro-ruse stabile în cadrul elitelor politice şi economice din Republica Moldova" şi "formarea unei atitudini negative faţă de NATO".

Întrebat joi despre acest document, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: "Nu ştim nimic despre existenţa unui astfel de plan. Nu exclud ca acesta să fie un alt fals. Rusia a fost întotdeauna şi rămâne deschisă la construirea unor relaţii de bună vecinătate, reciproc avantajoase, inclusiv cu Republica Moldova".

Peskov a adăugat: "Ne pare foarte rău că actuala conducere a Republicii Moldova se confruntă cu prejudecăţi complet nejustificate şi nefondate împotriva Moscovei."

Rusia a acuzat Ucraina că intenţionează să invadeze şi să preia Transnistria, care se învecinează cu sud-vestul Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a declarat luna trecută că ucrainenii adună armament în mai multe sate de frontieră. Atât Moldova, cât şi Ucraina au respins această afirmaţie

Luna trecută, preşedintele rus Vladimir Putin a anulat un decret din 2012 care susţine suveranitatea Republicii Moldova, declarând că mişcarea este de a „asigura interesele naţionale ale Rusiei în legătură cu schimbările profunde care au loc în relaţiile internaţionale”.

În ultimele săptămâni, autorităţile moldoveneşti au arestat mai mulţi presupuşi activişti pro-ruşi, precum şi un presupus agent al companiei militare private Wagner care a încercat să intre în ţară.

Au existat, de asemenea, mai multe proteste organizate de un partid pro-rus în capitala Chişinău. Ucraina şi Statele Unite au avertizat ambele cu privire la eforturile Rusiei de a destabiliza guvernul Republicii Moldova.

Vinerea trecută, Casa Albă a declarat că „actorii ruşi, unii cu legături actuale cu informaţiile ruse, încearcă să organizeze şi să folosească protestele în Moldova ca bază pentru a stimula o insurecţie fabricată împotriva Guvernului Republicii Moldova”.

Oficialii serviciilor secrete occidentale spun că strategia rusă în sine nu este surprinzătoare, dar este posibil să fi fost accelerată pe măsură ce guvernul moldovean îşi intensifică eforturile de a coopera mai strâns cu statele americane şi europene.

Actualul preşedinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a înlocuit pe Igor Dodon, care era apropiat de Kremlin, la sfârşitul anului 2020. Partidul pro-occidental PAS a câştigat alegerile parlamentare anul următor. Partidul pro-rus Şor a organizat în acest an demonstraţii săptămânale în capitala Chişinău, atrăgând câteva mii de oameni la proteste pe tema preţurilor mari la energie.

Partidul lui Şor a organizat transport pentru participanţi. Liderul formaţiunii, Ilan Şor - un afacerist ce are legături cu Rusia - este acuzat că a furat miliarde de dolari de la băncile moldoveneşti în 2014. Ulterior, acesta a fost condamnat pentru fraudă, dar a negat acuzaţia. Departamentul Trezoreriei SUA i-a sancţionat pe Şor, pe soţia sa şi partidul acestuia în octombrie 2022, precizând că „Şor a lucrat cu indivizi ruşi pentru a crea o alianţă politică care să controleze parlamentul Republicii Moldova, care să susţină apoi mai multe acte legislative în interesul Federaţiei Ruse.”

În prezent, se crede că Şor se află în Israel.

SUA au promis sprijin bugetar pentru guvernul Republicii Moldova pentru a-l ajuta să facă faţă preţurilor ridicate la energie. Tarifele la gaze au crescut în ultimul an ca urmare a conflictului din Ucraina.

Recent. Secretarul de Externe al Marii Britanii, James Cleverly, a fost la Chişinău. El a afirmat: „Puţine societăţi înţeleg tacticile subterane ale activităţii maligne ruseşti mai mult decât Moldova şi Georgia”, adăugând că „Marea Britanie nu va sta cu mâinile în sân în timp ce Moscova le subminează flagrant democraţia, suveranitatea şi integritatea teritorială”. Oficialul britanic a anunţat sprijin financiar suplimentar Moldovei, pentru a face faţă preţurilor ridicate la energie.