Discuţiile pentru bailout-ul Greciei încă nu duc nicăieri deşi ţara rămâne fără bani

Criza continuă prin care trece guvernul grec arată în esenţă la fel la începutul acestei săptămâni. Guvernul şi reprezentanţii Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional au fost prinşi în negocieri în timpul weekend-ului, raportându-se totuşi puţine progrese.

După întâlnirea pozitivă dintre cancelarul german Angela Merkel şi premierul grec Alexis Tsipras de săptămâna trecută, au crescut speranţele că Atena va prezenta un plan detaliat de reforme pentru a ajuta la deblocarea ultimei tranşe de ajutor financiar în valoare de 7,2 miliarde de euro, susţine Business Insider.

Conform Financial Times, este destul de probabil ca statul elen să facă unele concensii în privinţa nepopularei taxe pe proprietate. Noul guvern a promis că va renunţa la ea dar totuşi taxa probabil că va rămâne în vigoare.

Noua listă de reforme elene a eşuat să includă reforme ale legii muncii şi ale sistemului grec de pensii – două zone asupra cărora observatorii au insistat că sunt esenţiale pentru finalizarea programului de salvare financiara a ţării (cunoscut sub termenul de bailout). Oficialii greci au declarat că cele două sectoare rămân deocamdată “linii roşii”.

“Nu există nicio perspectivă în privinţa adoptării oricăror măsuri recesioniste, fie că este vorba de reducerea salariilor şi pensiilor sau de liberalizarea reglementărilor privind concedierile în masă”, a declarat Tsipras într-un interviu publicat duminică de ziarul RealNews.

“Propunerile n-au fost consistente, ci vagi, iar colegii eleni nu au putut să explice tehnic ce au implicat unele dintre acele măsuri”, a declarat în weekend pentru Wall Street Journal un oficial din zona euro implicat în acele discuţii. “Aşadar, să sperăm că ei prezintă propuneri mai competent săptămâna viitoare.”

Astfel, miercuri va fi organizată o teleconferinţă între miniştrii finanţelor din zona euro pentru a se discuta situaţia elenă dar sursele au mai declarat pentru Wall Street Journal că este foarte improbabil ca miniştrii zonei euro să se întâlnească în persoană până la jumătatea lunii aprilie pentru a debloca o parte din banii pentru Grecia.

Este foarte posibil ca Grecia să nu mai poată aştepta atât de mult – plăţile lunare precum pensii şi salarii guvernamentale trebuie să fie plătite – şi conform estimărilor Comisiei Europene, raportate în presa germană, Grecia mai dispune de bani lichizi doar pentru cca o săptămână. Atena ar putea face o plată către Fondul Monetar Internaţional în 9 aprilie, dar după aceea finanţele sale publice se vor termina cu adevărat, conform Business Insider.

Agenţia de ştiri Reuters a relatat că Grecia ar putea rezista până în 20 aprilie prin jonglarea banilor proveniţi de la diferite organizaţii guvernamentale. Dar, ideea de bază este aceeaşi: banii se vor termina rapid şi Atena va intra oficial în incapacitatea de plată a datoriilor dacă nu va ajunge cât mai repede la un acord.

Grecia a semnat în 2010 un acord de finanţare în valoare de 240 de miliarde de euro cu UE, BCE şi Fondul Monetar Internaţional, din care mai poate accesa o tranşă de 7,2 miliarde de euro. Creditorii Greciei au condiţionat însă acordarea acestor fonduri de adoptarea unor reforme concrete de către guvernul elen, în sensul limitării cheltuielilor bugetare.

Premierul elen Alexis Tsipras, care a câştigat alegerile în baza unei promisiuni că va şterge o partea din imensa datorie a Greciei şi va suspenda măsurile de austeritate, nu a putut să îşi respecte promisiunile până în acest moment. Guvernul şi poporul elen susţin că aceste măsuri de austeritate au contribuit la deteriorarea economiei ţării şi la înrăutăţirea condiţiilor de viaţă.

De fapt, tensiunile dintre Grecia şi zona euro s-au intensificat în ultima perioadă, ajungându-se chiar în punctul în care anumiţi miniştri germani au susţinut că Grecia ar putea părăsi zona euro din “greşeală”, iar colegii lor eleni au ameninţat că vor confisca proprietăţile germane din Grecia şi vor da drumul unui val de mii de imigranţi în întreaga Europa.

Pentru ca situaţia să nu fie suficient de greu de detensionat, Atena a cerut Germaniei să plătească despăgubiri pentru pagubele materiale produse de nazişti în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Mai mult, Atena insistă ca Berlinul să ramburseze şi un împrumut pe care Banca Centrală a Greciei a fost forţată sa îl acorde naziştilor în 1943.

O eventuală ieşire a Greciei din zona euro ar putea destabiliza semnificativ Uniunea Europeană, mai ales în condiţiile în care Atena a dat de înţeles ca şi-ar putea îndrepta privirea către Moscova pentru a primi ajutorul necesar ieşirii din criză.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.