Din viaţa de ONG-ist a lui Călin Georgescu: Fonduri de la USAID şi parteneriate cu Fundaţia Soros [Recorder]
Jurnaliştii de la Recorder dezvăluie, într-o nouă investigaţie, că declaraţiile pe care le face astăzi Călin Georgescu privitoare la interzicerea "reţelei Soros în România", încă "din prima sa zi de mandat" prezidenţial, sunt în contradicţie flagrantă cu biografia sa.
Sursa citată afirmă că vreme de 20 de ani, Călin Georgescu a condus ONG-uri axate pe probleme de mediu şi de dezvoltare durabilă: Tineretul Ecologist din România (1990-1996) şi Centrul Naţional de Dezvoltare Durabilă (1997-2011).
Cele două organizaţii s-au hrănit aproape exclusiv din fonduri internaţionale: programe PHARE oferite de Uniunea Europeană, finanţări USAID (Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a SUA) sau sponsorizări din partea unor guverne occidentale. În plus, primul ONG al lui Călin Georgescu a avut şi parteneriate cu Fundaţia Soros.
În cazul fondurilor USAID de care a beneficiat, Georgescu a trecut inclusiv printr-un scandal cu iz de corupţie. A fost acuzat de angajaţii USAID că gestionează discreţionar fondurile americane trimise în România, care ajungeau cu precădere către primarii PSD.
Mirajul fondurilor străine
Imediat după căderea comunismului, problemele de mediu au devenit, în România, un teren fertil pentru atragerea de fonduri internaţionale.
În România după comunism cinci regiuni industriale erau grav afectate de poluarea aerului, 80% din râuri aveau apa contaminată, agricultura intensivă produsese o eroziune profundă a solului şi aveam un singur parc natural – Retezat, potrivit unui raport din 1991 al Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii.
România a primit un sprijin extern considerabil pentru rezolvarea acestor probleme, iar responsabilitatea şi-au asumat-o atât autorităţile statului, cât şi societatea civilă. La începutul anilor ‘90 au apărut două partide verzi, precum şi mai multe ONG-uri care se preocupau de ecologism.
Călin Georgescu a făcut carieră ca lider al unei astfel de organizaţii: Tineretului Ecologist din România (TER), care în primii doi ani de după Revoluţie a fost aripa de tineret a partidului Mişcarea Ecologistă. În 1992, TER a devenit organizaţie non-guvernamentală (ONG), ceea ce i-a permis să aibă acces la fondurile de stat şi internaţionale. La acel moment, Georgescu era şi consilier al ministrului Mediului, Marcian Bleahu. Bifa, practic, ambele posturi pe care astăzi le critică vehement: era parte a sistemului politic care conducea România şi membru al mediului ONG care beneficia de fonduri externe.
Parteneriat cu Fundaţia Soros
În anii ‘90, Călin Georgescu nu rata nicio oportunitate de a colabora cu organizaţiile străine care derulau diverse programe pe teritoriul României. Printre aceste organizaţii se numără şi Fundaţia Soros, pe care Georgescu o blamează astăzi atât de categoric.
În 1995, publicaţia locală „Jurnal bihorean” consemna că Tineretul Ecologist al lui Călin Georgescu şi Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă desfăşurau, în patru licee din Oradea, „Săptămâna educaţiei ecologiste”. Parteneriatul dintre ONG-ul condus de Georgescu şi fundaţia lui George Soros se realiza cu ocazia Zilei Pământului.
Astăzi, la 30 de ani distanţă, Călin Georgescu spune că „reţeaua Soros” a făcut mult rău României şi că o va eradica în prima zi după ce va deveni preşedinte.
„Îi ştim!”, avertizează Georgescu, iar susţinătorii săi s-au apucat deja de întocmit liste.
Atât pe internet, cât şi la unele televiziuni, au fost publicate, în ultima vreme, liste cu „soroşişti”: artişti, activişti, jurnalişti, cercetători şi politicieni care au primit burse sau granturi de la diverse instituţii din străinătate, nu doar de la Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă, care de altfel şi-a încetat activitatea în România din 2017.
Mişcarea de demonizare a finanţărilor internaţionale a fost repornită de preşedintele american Donald Trump şi de Elon Musk, după ce au decis oprirea programului de ajutor internaţional al Statelor Unite (USAID). Dar mişcarea aceasta are o istorie mai veche. În Rusia, Vladimir Putin a promulgat încă din 2012 legea care defineşte ONG-urile finanţate din străinătate drept „agenţi străini” şi le restrânge drepturile.
Articolul complet aici.
