Dezbaterea “Sunt gazele de şist o problemă naţională?” demontează mituri la casa Studenţilor Bucureşti

Reprezentanţi ai Grupul de iniţiativă al societăţii civile bârlădene (GISC) şi alţi câţiva experţi au schiţat un amplu tablou al impactului exploatării gazelor de şist în România, în cadrul dezbaterii “Sunt gazele de şist o problemă naţională?”, organizate la Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti.

Rând pe rând, ei au demontat argumentele preşedintelui Băsescu, premierului Ponta, ale politicienilor de toate culorile şi ale corporaţiei vizând beneficiile exploatării gazelor de şist şi marota obţinerii independenţei energetice.

Geologul Georgeta Ionescu a explicat de ce exploatarea gazelor de şist prin tehnica combinată de fracturare hidraulică şi foraj vertical propusă de Chevron implică riscuri mari pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu. Ea a arătat că ”spre deosebire de gazul metan convenţional, gazele de şist sunt captive în roci cu porozitate redusă, la adâncimi de până la 5.000 de metri. Sub o presiune de peste 1.000 de atmosfere se introduc în sol, 60 de milioane de litri de apă amestecaţi cu substanţe chimice”. Aceste substanţe sunt extrem de toxice pentru organismele vii, ele fiind cancerigene, mutagene şi cu efect asupra funcţiei de reproducere.

Deşi Chevron susţine că doar 0,5% din cantitatea de fluid reprezintă substanţe chimice, la 16.000 de metri cubi de apă care se injectează în sol doar la o singură platformă, vor rămâne câteva tone de substanţe toxice în subsol, iar substanţele radioactive din subteran vor fi eliberate, aşa cum a fost dovedit deja în cazuri din SUA.

”Abia din 2011 unele companii au fost de acord să divulge aşa numitul secret comercial, adică conţinutul de substanţe chimice care era ţinut secret”, a precizat geologul.

Pe de altă parte, mii de hectare de teren arabil vor fi scoase din circuitul agricol iar agricultura şi creşterea animalelor vor fi puternic afectate din cauza consumului mare de apă, a poluării apei şi solului şi a faptului că producţia va fi subminată de exploatare, în sensul că ţăranii nu vor mai putea să-şi vândă produsele.

În opinia expertei, nu există nici garanţii că pânza freatică şi solul nu vor fi contaminate, mai ales că în SUA au existat cazuri în care substanţele toxice au fost deversate în râuri. ”Asta s-a întâmplat pentru că nici în Pennsylvania nu există o lege care să reglementeze această explorare şi exploatare, la fel cum în România nici acum nu există o astfel de reglementare. Legea petrolului din 2004 face referire doar la gazele convenţionale”.

Geologul consideră că exploatarea gazelor de şist are un mare potenţial de a polua apa şi de a afecta sănătatea oamenilor, fapt dovedit şi de interzicerea totală a exploatării prin fracturare hidraulică în Franţa sau Bulgaria şi introducerea de moratorii în alte ţări.

Nici riscul apariţiei de cutremure ca urmare a exploatării gazelor de şist nu poate fi exclus pentru că în SUA au avut loc sute de seisme în regiunile unde s-a folosit procedeul fracturării hidraulice.

Cât despre locurile de muncă ce ar urma sa fie create la nivel local în marja exploatării, ”este nevoie de o forţă de muncă calificată pentru aceste activităţi, deci nu mulţi localnici vor fi angajaţi”.

Minciuna independenţei energetice

Prin actualul contract de concesiune şi cu redevenţă fixă în bani, Chevron poate exporta tot gazul extras. Deci nu mai cumpărăm gaze convenţionale de la ruşi, dar cumpărăm gaze de şist româneşti de la americani, cu un prăpăd pentru mediu. Ce independenţă energetică e asta?”.

Referitor la mitul independenţei energetice, Georgeta Ionescu a arătat că România nu este o ţară puternic dependentă de importurile de energie, asigurându-şi peste 80% din necesar din producţia internă.

La rândul său, istoricul Mircea Radea, un vechi activist pentru salvarea Roşiei Montane, a arătat că independenţa energetică invocată pentru exploatarea gazelor de şist ”este un pretext pentru a mări cantitatea de gaz pe termen scurt, pentru un profit foarte mare pentru companiile străine din exporturi”.

”Valoarea şi profitul rămâne la ei, iar distrugerea la noi. Noi trebuie să ne apărăm dreptul la viaţă şi la un mediu sănătos, echilibrat. Chevron şi celelalte companii n-au plecat, ci aşteaptă secunda de neatenţie când oamenii vor fi ocupaţi cu alte lucruri pentru a acţiona. De aceea trebuie să fim foarte vigilenţi”, a concluzionat Radea.

Ovidiu Tiron, inginer şi membru al GISC Bârlad, a arătat cum Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) încearcă să manipuleze populaţia prin dezinformări în cadrul unei aşa-zise campanii de informare a populaţiei despre gazele de şist.

Un ziar despre gazele de şist scos de ANRM, şi finanţat din bani publici şi europeni, încearcă să acrediteze ideea că nicăieri în SUA sau în Europa exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică n-a avut efecte nocive concrete asupra mediului. ”Această tehnologie este nouă şi n-a trecut proba timpului. ANRM încearcă însă să nege efectele nocive pe care ea le-a avut în SUA. Acest ziar plătit din bani publici ne minte şi ne dezinformează”, a concluzionat Tiron.

La rândul ei, Afrodita Iorgulescu, profesor emerit la ASE, a arătat că licenţele de concesionare a perimetrelor pentru exploatarea gazelor de şist, date Chevron şi altor companii străine, sunt ilegale deoarece gazele de şist nu sunt prevăzute în actuala lege a petrolului. Prin urmare, cadrul legislativ lipseşte, chiar dacă Chevron a impus ANRM să introducă în licenţă prevederea expresă că pe lângă gaze naturale convenţionale este vizată exploatarea gazelor de şist.

Autoare a unui amplu raport pe tema exploatării gazelor de şist din perspectiva interesului naţional al României, Iorgulescu a desfiinţat laitmotivul independenţei energetice, invocat de politicieni de vârf precum preşedintele Traian Băsescu sau premierul Victor Ponta, arătând că ”prin actualul contract de concesiune şi cu redevenţă fixă în bani, Chevron poate exporta tot gazul extras, iar România va cumpăra gazele de şist de la Chevron, la preţuri mari. Deci nu mai cumpărăm gaze convenţionale de la ruşi, dar cumpărăm gaze de şist româneşti de la americani, cu un prăpăd pentru mediu. Ce independenţă energetică e asta?”.

Afrodita Iorgulescu propune înlocuirea concesiunii cu împărţirea producţiei (în care statul are o cotă parte din cantitatea de gaz extrasă) şi a redevenţelor fixe în bani (foarte mici în prezent!) cu redevenţe în natură. În încheiere, ea a subliniat că acordurile actuale de explorare-dezvoltare-exploatare aprobate pentru Chevron şi alte companii sunt în afara legii petrolului, deci sunt ilegale şi trebuie anulate.