Demnitate şi onoare. Monumentul Aripi, un omagiu adus sacrificiilor luptătorilor anticomunişti
alte articole
Zeci de foşti deţinuţi politic au asistat luni la ceremonia de inaugurare a monumentului Aripi din Piaţa Presei Libere, realizat de sculptorul Mihai Buculei. La eveniment au luat parte, alături de cei cărora le este dedicat - luptători din rezistenţa anticomunistă -, preşedintele Iohannis, fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, reprezentanţi ai Guvernului, primarul interimar al Capitalei, Răzvan Sava şi membri ai Corpului Diplomatic.
În mod simbolic, în stânga preşedintelui a stat Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, iar în dreapta lui Iohannis, imediat după Emil Constantinescu, au stat elevi, reprezentanţi ai unei generaţii care, că să îl cităm pe fostul preşedinte Constantinescu, graţie sacrificiilor luptătorilor anticomunişti, nu mai trebuie să moară pentru patrie, ci trebuie doar să trăiască şi să muncească cinstit.
Conceput de sculptorul Mihai Buculei, monumentul inaugurat luni cântăreşte 102 tone şi are o înălţime de 24 de metri. Uriaşa lucrare impresionează însă nu atât prin dimensiunile ei cât pentru semnificaţia pe care o transmite. Ridicat, în mod simbolic, pe locul unde trona cândva statuia lui Lenin, monumentul reprezintă, potrivit lui Octav Bjoza, fost deţinut ce a suferit în închisorile comuniştilor, un mormânt imaginar al zecilor de mii de victime ale comunismului necunoscute nouă din care se înalţă trei aripi ce poartă spre înaltul cerului sufletele zecilor de mii de foşti deţinuţi politici şi deportaţi "azvârliţi mişeleşte în gropi comune, fără slujbă religioasă, fără lumânare."
"(Aripile poartă spre cer n.r.) sufletele celor asasinaţi, condamnaţi la moarte sau ucişi prin bătăi, tortură, munci silnice şi lipsite de igienă şi asistenţă medicală. Sufletele celor pe care statul român, timp de aproape 20 de ani i-a constrâns să presteze munci silnice, pentru a scoate din măruntaiele pământului minereu de plumb, sau la canal (...) Este şi mormântul celor 50 de generali ai armatei regale române trimişi de patrie să o reîntregească şi apoi azvârliţi alături de noi în temniţele comuniste unde au murit umiliţi, înfometaţi şi batjocoriţi", a declarat Bjoza.
Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România a reamintit că în faţa morţii semănate în temniţe de comunişti, deţinuţii nu au avut etnii, nu au existat politici, "a existat o singură etnie, etnia luptătorilor anticomunişti şi nimic altceva."
"(Monumentul n.r.) este mormântul imaginar al luptătorilor pentru libertate, dreptate, adevăr şi credinţă strămoşească. (...) Este primul, poate chiar singurul monument care adună în el toate etniile, toate cultele şi toate politicile. (...) Fie ca acest monument să dăinuie peste decenii, veacuri, pentru a vorbi generaţiilor ce vin despre jertfa şi lupta noastră!", a încheiat fostul deţinut politic.
Tot despre jertfă şi memorie a vorbit şi Micaela Ghiţescu, fost deţinut politic, acum în vârstă de 85 de ani, traducătoare şi redactor-şef al revistei ''Memoria", arestată pe vremea comunismului şi condamnată în celebrul ''lot francez", format din eleve şi profesoare de la Liceul Francez din Bucureşti.
"După aproape 45 de ani de comunism şi 26 de libertate, astăzi într-adevăr mă simt mai liniştită şi bucuroasă pentru cei ce s-au jertifit şi au murit.. mi-am amintit azi toată ziua de o prietenă a mea care a murit în închisoare pentru că nu a fost îngrijită şi niciodată părinţii ei nu au ştiut unde este înmormântată. Niciodată nu au putut să ducă o floare la mormântul ei", a declarat Micaela Ghiţescu pentru Epoch Times.
Obligată după ce a ieşit din închisoare să scrie cu mâna ei că "nu prezintă garanţii să lucreze în învăţământ", deşi absolvise filologia, Micaela Ghiţescu s-a zbătut o viaţă întreagă pentru a-şi croi un trai, privată de dreptul de a-şi face profesia pentru care se pregătise. Ajunsă acum la 85 de ani, doamna Ghiţescu este mulţumită că a supravieţuit măcar cât să vadă statuia lui Lenin înlocuită cu Aripi, demers care trebuia făcut pentru foştii deţinuţi dar care nu este însă suficient.
"Ani de zile nu s-a făcut nimic, aţi văzut, procesul comunismului nu se face, un muzeu al comunismului nu se face. Eu lucrez în continuare, conduc o revistă care se numeşte Memoria, şi văd cât de greu putem să reînviem printre tineri memoria a ce s-a întâmplat în ţara noastră. Suficient nu o să se facă niciodată! Pentru că s-a suferit mult prea mult!" a adăugat dna Ghiţescu, lăcrimând.
Reamintim că realizarea monumentului "Aripi" a fost demarată efectiv în anul 2003, printr-o Hotărâre de Guvern, dar proiectul datează din 1997, fiind sprijinit de fostul preşedinte al României Emil Constantinescu. Monumentul a fost realizat după atât de mulţi ani din motive care ţin atât de complexitatea lucrării, din punct de vedere tehnic, dar şi pentru că anumite persoane i-au pus "beţe în roate", pentru că vrea să realizeze un monument dedicat rezistenţei anticomuniste, declara, în august 2015, autorul lucrării, Mihai Buculei.
