Ioan Şolea: ”Este o însănătoşire a reacţiei civice a poporului român” - interviu (Video)

”Am adus poporul în Casa Poporului. În sfârşit voinţa poporului a fost exprimată. Trebuie să admirăm un act civic extraordinar. După 40 de ani de comunism, de sechele, de încrâncenare, de poziţia spectatorului, poporul român învaţă care sunt mijloacele democratice de afirmare a voinţei sale. Voinţa sa este exprimată prin trei milioane de semnături”, a afirmat Ioan Şolea.

El a arătat că strângerea semnăturilor a fost ”un act foarte complicat din punct de vedere procedural. Aceste semnături sunt validate de primari, sunt aduse la o a doua validare de către Curtea Constituţională, iar ea va da un aviz pozitiv sau negativ în funcţie de respectarea paşilor procedurali prevăzuţi în articolul 150 din Constituţia României, referitor la numărul total de semnături – 500.000 şi dispersia lor teritorială – minim 20.000 în 50% dintre judeţele ţării. Noi avem strânse peste 20.000 în toate judeţele ţării”.

Şolea a adăugat că după ce CCR va emite o hotărâre, Senatul va trebui să ia act de acest proiect de lege, să-l pună în dezbatere, să-l aprobe, iar apoi să declanşeze referendumul de modificare a Constituţiei, odată cu alegerile parlamentare.

Coordonatorul iniţiativei de modificare a Constituţiei a mai subliniat că legea nu precizează în cât timp trebuie să ia Parlamentul în discuţie iniţiativa cetăţenească. ”Trebuie să ieşim totuşi din această perspectivă stricată, pentru că suntem totuşi într-un stat de drept, în democraţie, unde Parlamentul este mandatarul voinţei poporului. Nu pot fi conflictuale voinţa exprimată direct de popor cu voinţa mandatată a poporului prin Parlament. Ar fi o situaţie în care ne-am întoarce în plin comunism, adică Parlamentul să fie autist la ce vor trei milioane de cetăţeni”, a explicat el.

Întrebat de barierele întâmpinate de iniţiativa cetăţenească, Ioan Şolea a afirmat că ”problemele au fost multe pentru că legea iniţiativei cetăţeneşti este una ambiguă, greu de pus în practică. Ea spune că listele de semnături ale susţinătorilor se strâng pe unităţi administrativ-teritoriale. Asta înseamnă că trebuie să am reprezentanţi în fiecare unitate administrativă a ţării – în toate comunele, oraşele, ceea ce este o aberaţie de facto pentru că nicio iniţiativă cetăţenească nu poate să aibă o infrastructură atât de bogată”.

Voinţa exprimată direct de popor cu voinţa mandatată a poporului prin Parlament nu pot fi conflictuale. Ar fi o situaţie în care ne-am întoarce în plin comunism, adică Parlamentul să fie autist la ce vor trei milioane de cetăţeni.

Ar trebui să ai nişte instrumente pe care le au tot partidele politice, tot statul. Iniţiativa cetăţenească nu este destinată cetăţenilor. Este aproape imposibil. Eşti obligat să-ţi formezi o infrastructură foarte densă. Noi am avut 3.006 preşedinţi ai comitetelor care coordonau 80.000 de voluntari. Niciodată în istoria modernă nu s-a întâmplat aşa ceva. Este în primul rând o însănătoşire a reacţiei civice a poporului român în faţa unei probleme foarte importante”, a concluzionat el.

Reamintim că formularea propusă de Coaliţia pentru Familie pentru articolul 48 alin. 1 din Constituţie este: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”, în timp ce actualul text al Constituţiei se referă la căsătoria dintre soţi.