De Ziua Educaţiei, comunităţi dezavantajate din ţară au transmis un S.O.S ministrului Educaţiei

Abandonul şcolar, repetenţia şi exmatricularea sunt efecte grave ale calităţii precare a învăţământului mai ales din zone dezavantajate din ţară.

12% din numărul total de şcoli din ţară (640 de unităţi de învăţământ primar şi gimnazial) au între 10% şi 48% dintre elevi declaraţi nepromovaţi - cu situaţia şcolară neîncheiată, repetenţi sau exmatriculaţi, conform unui studiu recent al Asociaţiei Human Catalyst.

Cifrele arată că aproape 300.000 de elevi din învăţământul primar şi gimnazial din România învaţă în şcoli cu risc socio-educaţional ridicat. Inechitatea din sistem are un impact negativ direct asupra şansei de reuşită în viaţă a acestor copii, viitori membri ai societăţii, precizează comunicatul Asociaţiei, transmis ca Apel adresat ministrului şi Ministerului Educaţiei.

Chiar dacă Guvernul a declarat că reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii este o ţintă a Agendei 2020 şi o prioritate declarată a României, cu toate acestea, abandonul şcolar (19% la nivel naţional, conform Eurostat) încă nu are o modalitate de calcul utilizată unitar. De aceea, şcolile nu pot, nu ştiu sau nu vor să calculeze şi să raporteze corect acest indicator, se arată în comunicat.

Povestea unui tânăr pompier din Valea Corbului, judeţul Argeş, care a reuşit să depăşească prin forţe proprii experienţa traumatizantă din şcoală, (vezi video) este relevantă.

Tânărul a terminat ciclul primar premiant la şcoala din sat, dar diferenţa faţă de ceilalţi colegi din şcoala de centru unde a mers la gimnaziu l-a făcut să rămână repetent. Din cauza unor situaţii similare, mai puţin de 10 adulţi din populaţia totală a localităţii au ajuns la liceu. Azi, tânărul face apel la cadrele didactice şi decidenţii de la Ministerul Educaţiei să se mobilizeze pentru a asigura calitatea educaţiei din şcoală pentru copiii lui şi generaţiile viitoare. Din fericire, comunitatea din Valea Corbului beneficiază, acum, de sprijinul Asociaţiei Human Catalyst, care face eforturi şi reuşeşte să schimbe acest tip de parcurs educaţional traumatic, mai scrie comunicatul.

Ce se întâmplă, însă, cu sutele de comunităţi dezavantajate care au nevoie de sprijinul celor responsabili, ce trebuie materializat în finanţare de la bugetul de stat?

„În acest context, semnalăm încă o dată amânarea repetată a punerii în aplicare a Legii Educaţiei din 2011. Este vorba despre articolul 58, care defineşte programul, Şcoala după Şcoală (ŞdŞ), pentru care există, inclusiv o metodologie reglementată prin Ordinul de Ministru nr. 5.349 din 7 septembrie 2011. Programul ŞdŞ este adresat elevilor din învăţământul primar şi secundar cărora le oferă suport real, printr-o gamă largă de activităţi de la dezvoltare personală şi învăţare remedială până la încurajare pentru cei capabili de performanţă.

Printre sursele posibile de finanţare, legea indică explicit fondurile europene şi naţionale, contribuţii ale părinţilor şi bugetul de stat, totuşi, din 2011 şi până în prezent, finanţarea de la bugetul de stat a programului, Şcoala după Şcoală a rămas la stadiul de promisiuni şi angajamente verbale, fără niciun suport în documentele oficiale existente acum.

Programul, Şcoala după Şcoală este soluţia furnizată de LEN art. 58, paragraful 4 – la acest moment, singura şansă reală pe termen lung în lupta cu abandonul şcolar”, a declarat Laura Greta Marin, preşedinta Asociaţiei pentru Educaţie şi Justiţie Socială HUMAN CATALYST.