Dan Voiculescu, încarcerat la închisoarea Rahova

Mogulul Dan Voiculescu se află la Penitenciarul Rahova, unde a fost încarcerat. Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe fondatorul PC definitiv, vineri, la 10 ani de închisoare cu executare, aceasta fiind pedeapsa maximă prevăzută în noul Cod penal. Totodată, i se interzic mai multe drepturi, printre care dreptul de a fi ales, timp de cinci ani.

Instanţa a decis să fie recuperat şi prejudiciul de circa 60 de milioane de euro, creat în acest dosar. Această sumă ar urma sa fie recuperată prin confiscarea clădirii-turn în care se află sediul Grivco, al celei în care se află sediul televiziunilor Antena 1 şi Antena 3, precum şi a chiriei plătite de Romtelecom începând din anul 2006.

Ceilalţi şase condamnaţi la pedepse cu executare în acest dosar au fost aduşi, de asemenea, la închisoarea Rahova: Sorin Pantiş, Jean Cătălin Sandu, Corneliu Popa, Flavius Adrian Pop, Vlad Nicolae Săvulescu şi Gheorghe Mencinicopschi.

Persoanele condamnate care au primit pedepse cu executare în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) vor sta în următoarele 21 de zile într-o perioadă de carantină, pentru a le fi studiate comportamentul şi personalitatea, pentru ca apoi să li se stabilească regimul de încarcerare.

Conform HG 1896/2006, imediat după ce au ajuns la penitenciar, persoanele private de libertate sunt repartizate în secţia pentru carantină şi observare. Acestea vor fi cazate separat în camere, în funcţie de sex, vârstă, stare de sănătate, situaţie juridică, natura infracţiunii, precum şi de alte cerinţe legale, de ordine interioară sau de siguranţă.

În dosarul privatizării frauduloase a ICA, pe lângă Dan Voiculescu, care a primit 10 ani de închisoare cu executare, au mai primit pedepse cu exescutare următoarele persoane: Corneliu Popa, fost director al ADS, condamnat la 8 ani de închisoare, Gheorghe Mencinicopschi, fostul director al ICA, condamnat la 8 ani de închisoare, Sorin Pantiş, director general executiv al GRIVCO, condamnat la 7 ani de închisoare, Nicolae Săvulescu, director în ADS, condamnat la 6 ani de închisoare, Sandu-Jean Cătălin, administratorul unei firme din Grupul GRIVCO, condamnat la şase ani de închisoare, Flavius Adrian Pop, fost membru al CA al ICA, a primit 5 ani de închisoare.

În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi la închisoare cu suspendare: Gheorghe Sin, fost membru AGA a ICA Bucureşti, şi Constantin Baciu, fost reprezentant al Ministerului Agriculturii în Adunarea Generală a Acţionarilor a ICA, au primit câte 4 ani, iar foştii cenzori la ICA inculpaţi în dosar, Alexandru Petre, Grigore Marinescu şi Vica Ene au primit pedepse de câte 3 ani de închisoare.

Anchetatorii susţin că Dan Voiculescu s-a folosit de poziţia de lider al partidului pentru a cumpăra pachetul majoritar de acţiuni al Institutului de Cercetări Alimentare la un preţ mult mai mic decât cel de piaţă, respectiv 3,6 hectare de teren şi un hectar de construcţii în Băneasa au fost cumpărate de omul de afaceri la un preţ de 75 de ori mai mic decât cel real. Se estimează că prejudiciul este de 60 de milioane de euro.

"Prin subevaluarea cu intenţie a terenurilor, construcţiilor şi a titlurilor de participare şi prin falsificarea documentaţiei, acest pachet de acţiuni a fost achiziţionat cu suma de 104.730 de euro, în vreme ce valoarea reală era de 7.900.929 de euro", conform rechizitoriului procurorilor.

Afacerea a fost posibilă cu ajutorul lui Corneliu Popa, la acea vreme preşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Domeniilor Statului. Acesta a aprobat privatizarea fără a avea mandat din partea statului român. Ulterior, cu ajutorul mai multor reprezentanţi ai ADS, ai Ministerului Agriculturii şi ai Institutului de Cercetări Alimentare, preţul bunurilor a fost stabilit la o valoare cu mult sub cea a pieţei.

La licitaţia organizată în 2004 au participat doar firma lui Dan Voiculescu, Grivco SA şi, în nume propriu, Gheorghe Mencinicopschi, directorul general al I.C.A, cu nişte bani despre care declara ulterior că nu ştie cine i-a virat în cont. După ce Voiculescu a câştigat licitaţia, Sorin Pantiş, care era ministrul Comunicaţiilor la acea vreme, şi-a pus semnătura pe un document fals, susţin procurorii.