Curtea europeană deschide calea cenzurării globale a platformelor social media

O hotărâre recentă a instanţei superioare a Uniunii Europene permite statelor europene să forţeze companiile de social media să elimine conţinut la nivel global, ridicând temeri că o ţară poate forţa îndepărtarea textelor chiar şi în ţările în care conţinutul respectiv este legal.

Decizia poate avea implicaţii majore asupra libertăţii de exprimare, în special în Statele Unite, unde Constituţia garantează protecţii extinse ale libertăţii de exprimare.

În Statele Unite, libera exprimare este limitată doar de fapte precum instigarea şi defăimarea, pentru care standardul juridic este relativ ridicat, mai ales atunci când ţinta este o persoană publică.

Unele ţări europene, însă, nu numai că au legi mai largi de defăimare, ci chiar incriminează „discursul de ură”, o categorie deschisă interpretărilor ample.

Hotărârea din 3 octombrie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene este dată într-un dosar care a implicat-o pe fosta parlamentară austriacă Eva Glawischnig-Piesczek, care a fost, până în 2017, purtător de cuvânt al Partidului Verde.

Pe 3 aprilie 2016, un utilizator de Facebook a postat un articol de ştiri de pe site-ul austriac de ştiri oe24.at cu titlul: „Verzii: venitul minim garantat pentru refugiaţi ar trebui să rămână neschimbat”. „Trădător amărât”, a comentat autorul postării, conform unui document al instanţei austriece. „Acest klutz corupt nu a câştigat un singur bănuţ din muncă cinstită în întreaga sa viaţă, ci ne-a aruncat banii pentru aceşti invadatori. În cele din urmă, trebuie interzis acest partid verde fascist."

Deşi comentariile de acest fel nu sunt neobişnuite pe platformele de socializare din SUA, Glawischnig-Piesczek a obţinut într-o instanţă austriacă un ordin care cerea companiei Facebook să elimine postarea pentru insultă şi defăimare.

Facebook a răspuns prin blocarea accesului la mesaj în interiorul Austriei, dar, în apel, o instanţă austriacă a cerut interzicerea globală.

Atunci când Curtea Supremă din Austria a solicitat instanţei UE să hotărască dacă eliminarea globală este permisă în conformitate cu dreptul european, instanţa UE a concluzionat că este, atâta timp cât legislaţia locală este „în concordanţă cu normele aplicabile la nivel internaţional”.

„Depinde de statele membre să se asigure că măsurile pe care le adoptă şi care produc efecte la nivel mondial ţin cont în mod corespunzător de aceste reguli”, se arată în hotărâre.

De asemenea, Glawischnig-Piesczek dorea să fie şters orice conţinut „echivalent”, iar hotărârea a aprobat şi acest lucru, cu condiţia ca „diferenţele de formulare ale conţinutului echivalent” să nu impună companiei de social media „efectuarea unei evaluări independente a conţinutului care trebuie eliminat”.

Hotărârea „a reprezentat o lovitură majoră pentru libertatea de exprimare, deschizând calea pentru cazuri în care o ţară acţionează ca cenzor global şi impune ca platformele online să acţioneze la comanda sa”, a scris Jennifer Daskal, profesoară de drept la Universitatea Americană, într-un articol de opinie pe 3 octombrie.

Facebook nu a răspuns imediat solicitării de comentarii.

În timp ce Facebook pare să fi rezistat solicitărilor emise de Glawischnig-Piesczek, companiile de socializare au început oricum să cenzureze discursurile libere în ultimii ani, potrivit unui document intern al Google din 2018, publicat de Breitbart.

Deoarece câteva companii, precum Google, Facebook şi Twitter, controlează cea mai mare parte a fluxului de informaţii din Statele Unite şi nu numai, angajarea lor în acte de cenzură ocoleşte în mod eficient protecţiile constituţionale ale libertăţii de exprimare, potrivit lui Michael Rectenwald, autor şi fost profesor de studii liberale la New York University.

„Marile companii digitale”, aşa cum numeşte grupul de companii gigant hi-tech, sunt acum angajate în „regizarea, constrângerea şi înregimentarea comportamentului online”, a spus el într-o discuţie din 28 septembrie la Libertarian Scholar Conference de la King's College din New York.

„Ca atare, giganţii hi-tech pot reprezenta un mijloc prin care funcţiile de supraveghere şi control care erau anterior apanajul guvernelor, să fie delegate către terţi, jucători ai pieţei”.

Deşi companiile susţin că sunt neutre din punct de vedere politic în ceea ce priveşte cenzura, Rectenwald are o părere diferită. „Ideologia politică este codată în ADN-ul marilor companii digitale”, a spus el. Rectenwald a argumentat că un mod de manifestare a politicii digitale este poziţia adoptată faţă de ceea ce ei numesc „discursul de ură”.

Google şi alte companii hi-tech şi-au concentrat regulile prin care definesc „discursul de ură” pe combaterea ideologiilor care propovăduiesc supremaţia. Cu toate acestea un număr mai mare de persoane au fost sacrificate în numele egalităţii decât în numele dogmelor supremaţiei, a spus Rectenwald.

"Youtube şi alţi mari actori ai pieţei digitale reprezintă, în esenţă, stânga, iar pentru circumscripţiile lor digitale ele sunt referinţa pentru un sistem perfect de convingeri politice", a spus el.

„Întrucât crimele stângii politice, în pofida numărului mult mai mare de cazuri, sunt muşamalizate, ignorate sau justificate, Youtube consideră ideologia de stânga nu doar la fel de benignă, ci chiar situată de partea dreaptă a istoriei, deşi crimele sale istorice sunt de neegalat.“

„Stângism corporatist”

Rectenwald a numit ideologia practicată de giganţii hi-tech „stângism corporatist”. „Este adânc înglobat în etosul şi tehnologia marilor companii digitale de zeci de ani”, a afirmat el.

Deşi ar putea părea un oximoron, a declarat acesta, corporaţiile supranaţionale împărtăşesc într-adevăr multe obiective cu stânga politică. Obiectivele de stânga - deschiderea efectivă a frontierelor - se aliniază apetitului marilor companii pentru libera circulaţie a forţei de muncă. „Politica identitară” avizată de stânga face ca marile companii să profite, deoarece împărţirea grupurilor identitare permite cultivarea de noi pieţe de nişă, a declarat Rectenwald.

„Tulburarea categoriilor stabile de gen va dezmembra în cele din urmă familia, ultimul bastion de influenţă diferit de stat sau puterile monopoliste majore”, a spus el.

Corporaţiile globale ar beneficia, de asemenea, de apariţia unui set internaţional de reguli, pe care le-ar alinia stângii, promovând internaţionalismul cu scopul final al unui guvern global.

"Spectrul politic ce se aliniază cel mai evident intereselor globale ale corporaţiilor monopoliste este stânga contemporană", a menţionat el.

Rectenwald şi-a expus opiniile în cartea sa recentă - „Arhipelagul Google: gulagul digital şi simularea libertăţii”.