Curtea Constituţională lasă să treacă o lege Big Brother. Contestaţiile, respinse de judecători

Considerată una dintre cele mai intruzive legi de tip Big Brother, legea vizând prelucrarea datelor cu caracter personal a fost găsită constituţională de judecătorii CCR.
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine,  Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine,  Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar (Epoch Times România)

Judecătorii CRR au respins, joi, ca inadmisibile, contestaţiile formulate împotriva Legii 235/2015, una dintre legile de tip Big Brother care reglementeză prelucrarea datelor cu caracter personal şi care prevede, printre altele, că firmele de comunicaţii au obligaţia să păstreze timp de trei ani datele de trafic ale abonaţilor sau utilizatorilor.

Legea, puternic criticată de societatea civilă, a fost atacată la CCR, la sfârşitul anului trecut, în cadrul mai multor procese aflate pe rolul instanţelor de judecată.

Puternic criticat de societatea civilă, actul normativ care modifică şi completează Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice a fost mediat de preşedintele Iohannis, care l-a impus partidelor politice la scurt timp după ce, la presiunea societăţii civile, propriul partid al lui Iohannis atacase la CCR un proiect de lege asemănător

Nemulţumite, ONG-urile ce militează pentru libertăţile cetăţeneşti au denunţat modul netransparent în care preşedintele Klaus Iohannis şi partidele parlamentare au procedat în legătură cu modificarea Legii 506/2004.

"Fiind vorba despre o lege care afectează direct comunicaţiile electronice, organizaţiile semnatare consideră că acest proiect ar fi trebuit asumat de ministerul de resort, supus dezbaterii publice conform Legii 52/2003, timp de 30 de zile, şi apoi trimis în Parlament sub forma unui proiect de lege asumat de Guvern. Respectarea prevederilor legii transparenţei presupune consultarea proiectului, a expunerii de motive, în care iniţiatorul explică de ce este nevoie de respectivele modificări, dând totodată posibilitatea societăţii civile să vină cu propuneri de îmbunătăţire", au atras atenţia organizaţiile.

Unul dintre aspectele cele mai controversate ale acestei legi despre care s-a susţinut că ar fi fost redactată chiar de servicii, este legat de termenul de retenţie a datelor de trafic referitoare la abonaţi şi utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului, care vor putea fi păstrate timp de 3 ani, faţă de 6 luni, termen stipulat anterior prin lege.

„Legea mediată de preşedintele Klaus Iohannis este mai intruzivă decât legile anterioare invalidate de Curtea Constituţională. Faţă de legea din 2012 care prevedea o perioadă de 6 luni pentru reţinerea datelor, noul proiect stipulează 3 ani”, semnala, în mai 2015, jurnalistul Horaţiu Pepine într-un articol publicat de Deutsche Welle.

De asemenea, potrivit Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet (ApTI), noţiunea de „organe de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale”, cu alte cuvinte organe care au dreptul să ceară acces la datele cetăţenilor, este mult prea largă.