"Operaţiunea Big Brother". Narcisa Iorga îl acuză pe Iohannis că s-a comportat precum un poştaş al SRI

Modul în care preşedintele Klaus Iohannis şi liderii partidele parlamentare au înţeles să procedeze în legătură cu modificarea Legii prelucrării datelor rezultate din comunicaţiile electronice, iniţiativă marca Big Brother, a ridicat unele semne de întrebare. În timp ce societatea civilă a atras atenţia că legile trebuie dezbătute public şi nu adoptate tacit, sau la comanda serviciilor de informaţii, fosta membră CNA, Narcisa Iorga evidenţiază şi ea o serie de chestiuni problematice legate de acest subiect.

În urma consultărilor rapide de miercuri de la Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că liderii partidele parlamentare au semnat o iniţiativă legislativă parlamentară de modificare şi completare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Actul normativ a fost semnat, în calitate de iniţiatori, de Victor Ponta, Alina Gorghiu, Vasile Blaga, Daniel Constantin, Gabriel Oprea, Kelemen Hunor şi Varujan Pambuccian, liderul Grupului parlamentar pentru minorităţi naţionale. Proiectul cu modificările legislative a apărut imediat pe site-ul Senatului, introdus în procedură legislativă.

"Legea a fost primită în plic de liderii politici de la SRI, poştaşul fiind Klaus Iohannis"

Fosta membră CNA, Narcisa Iorga, susţine că preşedintele Klaus Iohannis lasă impresia că a primit proiectul de lege gata făcut de SRI, după care a chemat acum câteva săptămâni unele ONG-uri pe care le-a "consultat", iar miercuri le-a prezentat documentul liderilor partidelor parlamentare care şi l-au asumat şi l-au trimis în aceeaşi zi la Biroul Permanent al Senatului. Potrivit jurnalistei, proiectul conţine şi amendamente care, surprinzător, se regăsesc chiar pe pagina cu semnături a expunerii de motive.

"Ce descoperi dacă nu eşti acoperit în presă? Lucrul bine făcut. Sunt în presă şi zone conexe ei de peste 23 de ani. Am văzut mii de proiecte de lege, propuneri legislative, ordonanţe etc. Niciodată până azi însă n-am văzut că o propunere legislativă să conţină, la expunerea de motive, propriile amendamente ale iniţiatorilor. Dacă iniţiatorii mai sunt şi ditamai preşedinţii de partide, situaţia chiar devine comică. Dacă situaţia asta comică e prezentată ca un mare succes al preşedintelui României, devine penibilă. Nu atât pentru actori, cât pentru jurnaliştii care o consideră un succes", scrie Narcisa Iorga pe contul său de Facebook.

Nu se ştie motivul pentru care consilierii lui Iohannis nu au realizat un alt proiect care să includă şi observaţiile lui Kelemen Hunor şi Varujan Pambuccian (cei doi parlamentari care au avut completări) astfel încât aceştia să nu fie nevoiţi să le scrie de mână chiar pe pagina cu semnături a expunerii de motive.

"Liderii partidelor politice au fost chemaţi la Cotroceni, chipurile, să discute pe marginea noii legi "Big brother". Întâlnirea a durat 40 de minute, asta fiind tradusă ca un succes. Nu e decât PR, căci modul în care arată documentul depus la Senat demonstrează în mod clar două lucruri:

1. Legea a fost primită în plic de liderii politici de la SRI, poştaşul fiind Klaus Iohannis. Nu e de vină SRI, normal că se pricepe cel mai bine să facă o lege de genul acesta. Problema e că noi suntem minţiţi.

2. În baza cărui articol din Constituţie a acţionat astfel Iohannis? Nu are drept de iniţiativă legislativă şi nu e normal să dea în plic parlamentarilor o propunere legislativă venită din partea unui serviciu de informaţii. Degeaba a trecut Mihalache în comunicatul de presă şablonul cu medierea. (...) Ceea ce a făcut Iohannis e absolut penibil, oricât s-ar strădui unii să-l vopsească în culori. E alb-negru!", scrie Narcisa Iorga pe contul său de Facebook.

Fosta membră CNA a explicat că nu era nicio problemă dacă preşedintele ar fi constituit o comisie prezidenţială cu specialişti din domeniu şi din societatea civilă, iar comisia ar fi elaborat un proiect de lege care apoi ar fi intrat în dezbatere publică după care ar fi fost înaintat la Guvern, care "are, într-adevăr, drept de iniţiativă legislativă".

Nemulţumirile societăţii civile

APADOR-CH împreună cu alte şapte organizaţii neguvernamentale denunţă modul netransparent în care preşedintele Klaus Iohannis şi partidele parlamentare au procedat în legătură cu modificarea Legii 506/2004, a prelucrării datelor rezultate din comunicaţiile electronice şi cer dezbatere publică.

"Fiind vorba despre o lege care afectează direct comunicaţiile electronice, organizaţiile semnatare consideră că acest proiect ar fi trebuit asumat de ministerul de resort, supus dezbaterii publice conform Legii 52/2003, timp de 30 de zile, şi apoi trimis în Parlament sub forma unui proiect de lege asumat de Guvern. Respectarea prevederilor legii transparenţei presupune consultarea proiectului, a expunerii de motive, în care iniţiatorul explică de ce este nevoie de respectivele modificări, dând totodată posibilitatea societăţii civile să vină cu propuneri de îmbunătăţire", au atras atenţia ONG-urile.

"Introducerea pe repede înainte, în Parlament, a proiectului de modificare a Legii 506/2004 se încadrează în stilul deja consacrat al autorităţilor române de a scrie legi pe genunchi, pe care ulterior le invalidează CCR. Putem înţelege motivaţia principală de reglementare a acestui domeniu, dar atragem atenţia că legile trebuie dezbătute public şi nu adoptate tacit sau la comanda serviciilor de informaţii, cu atât mai mult cu cât este vorba de potenţiale intruziuni într-un drept fundamental, dreptul la viaţă privată. Constatăm că, în ciuda invalidării repetate a legilor din categoria Big Brother, clasa politică şi serviciile de informaţii continuă să ignore interesul public şi transparenţa decizională în procesul democratic", sunt de părere ONG-urile.

Organizaţiile au solicitat ca, înainte de dezbaterea parlamentară - în comisii, unde trebuie să se prezinte toate punctele de vedere, sau în plen – proiectul de lege să fie supus dezbaterii publice reale şi eficiente, conform legii, pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile.

Citiţi şi "Big Brother se întoarce în Parlament pe uşa din dos". Societatea civilă cere dezbatere publică.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.