Cum trebuie să lupte un stat împotriva corupţiei

Legendarul procuror Antonio Di Pietro, care a orchestrat vasta operaţiune anti-corupţie Mani Pulite, a vorbit la Bucureşti despre cum a rupt pactul omertei. El a făcut şi recomandări pentru România şi UE în combaterea corupţiei.
Fântână în faţa Palatului Chigi, sediul guvernului italian, Roma. (Franco Origlia / Getty Images)
Matei Dobrovie
29.10.2015

Procurorul italian Antonio di Pietro, devenit o legendă pentru că a fost unul dintre coordonatorii vastei operaţiuni anticorupţie Mani Pulite (Mâini Curate), s-a aflat săptămâna trecută la Bucureşti, unde a vorbit în Aula Magna a Facultăţii de Drept despre cum trebuie purtată lupta anti-corupţie.

”Corupţia este un rău antic, dar ea a evoluat şi subminează instituţii, principii democratice şi mediul de afaceri. Ea nu este doar un act, ci o relaţie între cel puţin două persoane. Prin foloase necuvenite se obţin contracte nemeritate cu statul”, a arătat celebrul procuror. În opinia sa, astăzi corupţia nu mai este locală, ci transnaţională şi internaţională, astfel încât este nevoie de o legislaţie europeană unitară pentru a o combate.

Referitor la cazul Italiei, Antonio Di Pietro a arătat că la finele anilor '80 ţara avea o datorie publică imensă şi intrase într-o criză financiară, din cauza cheltuielilor foarte mari pe infrastructură şi a evaziunii fiscale ridicate. ”Sub ochii tuturor s-a trecut la un sistem de corupţie. Ori acceptai actul de corupţie, ori nu mai făceai parte din sistemul care-şi împărţea banii. Dacă nu acceptai corupţia şi mita, nu aveai acces la funcţii importante şi în instituţiile publice, erai exclus din sistemul politic şi economic”, a precizat el.

Strategia procurorului a fost de a rupe omerta (legea tăcerii), prin cercetarea firmelor, nu a administraţiei publice. El a urmărit traseul banilor negri cu scopul de a-i determina pe cei care au dat bani pentru a corupe să spună cui au dat bani din mediul politic. ”Pentru a rupe pactul omertei, trebuie stimulate persoanele care vin în sprijinul autorităţilor. Trebuie prevăzută instituţia agentului provocator pentru ca politicienii să se teamă că persoana cealaltă din mediul economic cooperează cu justiţia. Corupţia este ca o căsnicie – nu poate exista dacă nu-s implicate două persoane. Ori vezi cine a dat mita, ori cine a luat-o. Trebuia să determinăm una dintre părţi să coopereze cu noi”, a explicat Di Pietro.

Cartelurile de companii recurseseră la înfiinţarea de firme în paradisuri fiscale, iar procurorii anti-mafie Giovanni Falcone şi Paolo Borsellino au fost asasinaţi pentru că au încercat să-i identifice pe capii cartelurilor de corupţie şi au arătat cât de adânc erau implicaţi oamenii Mafiei în conducerea statului.

Antonio Di Pietro a subliniat că la finalul anilor 90, criminalitatea organizată a început să opereze din interiorul instituţiilor italiene şi a ”ajuns să decidă cine intră în Parlament, cine devine primar, iar alegătorii s-au trezit cu bileţele care le indicau cine trebuie ales şi cu câte voturi”.

Procurorul a început să folosească, în anii 80, un computer pentru a stoca şi procesa informaţiile pe care le strângea despre oficiali corupţi şi oamenii de afaceri care îi mituiau pe aceştia pentru a primi contracte de achiziţii publice. Metoda a permis observarea unei scheme-mamut de corupţie sistematică, care a dus la procesele Mani Pulite. ”A fost vorba despre un dosar electronic în care erau compilate datele din foarte multe dosare pe suport de hârtie. Prin utilizarea integrată a acestor mijloace electronice am dus investigaţia până la un anumit punct, iar sistemul a reacţionat”, a explicat Di Pietro strategia sa.

Presiunile şi acuzaţiile

Pentru că n-au reuşit să-l elimine fizic, exponenţii Sistemului au încercat să delegitimeze acţiunile sale, acuzându-l că face investigaţii la comandă politică. ”Am fost acuzat că aş fi agent al CIA, venit în Italia să pun beţe în roate guvernului, deşi nu ştiam o boabă de engleză. Apoi am fost acuzat că sunt agent KGB”, şi-a amintit amuzat fostul procuror, care a subliniat cât de important este ca procurorii să fie lăsaţi să-şi facă treaba şi să nu fie acuzaţi că urmăresc interese politice.

”Doar dacă sunt independente, autorităţile judiciare pot da rezultate. Aceasta a fost forţa care a facilitat cercetările noastre în Italia” - Antonio Di Pietro.

Antonio Di Pietro a făcut apel la autorităţile române ”să nu repete greşelile făcute de Italia. În Italia când şi-au dat seama că cercetarea viza falsul în actele contabile, Parlamentul l-a abolit ca infracţiune. La fel s-a întâmplat cu extorcarea şi cu finanţările ilegale către partide. Era un sistem pe care eu l-am numit ingineria mitei. Ca urmare, corupţia trebuie combătută ca un cancer în fiecare zi”.

Recomandări şi soluţii

Italianul consideră că toate ţările europene ar trebui să întrerupă relaţiile economice şi comerciale cu paradisurile fiscale gen Liechtenstein, ”unde sunt mai multe conturi decât persoane”. Companiile ar trebui să răspundă şi pentru evaluări greşite, nu doar pentru falsuri, iar cele găsite cu acte contabile false ar trebui excluse de la licitaţii. Uniunea Europeană ar trebui să trateze în mod omogen aceste aspecte pentru ca banii să nu mai poată fi splălaţi în alte ţări.

Pe de altă parte, Di Pietro a mai subliniat că orice funcţionar urmărit penal trebuie suspendat din administraţie, iar dacă este condamnat, trebuie să i se interzică să mai ocupe o asemenea funcţie.

Fostul procuror italian a arătat că el a demisionat din magistratură pentru a răspunde mai bine acuzaţiilor false care i se aduceau. ”Dacă doream să stau liniştit, să nu am probleme, îi trimiteam în judecată şi atât, dar asta înseamnă să fii un simplu funcţionar, nu un magistrat care cercetează peste tot”, a mai spus Antonio Di Pietro. Totodată, el a arătat că şi presiunea societăţii civile a împiedicat sistemul mafiot politico-economic să reacţioneze imediat în cadrul mega-investigaţiei Mani Pulite.

În plus, Di Pietro a recomandat ca de investigaţiile foarte complexe de acest tip să se ocupe o singură autoritate. El a concluzionat, arătând că ”doar dacă sunt independente, autorităţile judiciare pot da rezultate. Aceasta a fost forţa care a facilitat cercetările noastre în Italia”. Totodată, fostul procuror s-a adresat aspiranţilor la o carieră în domeniul juridic din România: „Vreau să le urez studenţilor acestei facultaţi succes în studiile lor, pentru că ei sunt viitorii avocaţi, magistraţi, judecători sau oameni politici ai României. Dar păstraţi-vă mâinile curate, ca atunci când închideţi ochii să puteţi spune - Nu am trăit degeaba această viaţă”.

Evenimentul “Justiţiarul" a fost organizat de McCann/Thiess Conferences, cu sprijinul Facultăţii de Drept din cadrul Universitaţii Bucureşti.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor