Livia Săplăcan (DNA): ”310 milioane de euro este valoarea prejudiciilor din dosarele instrumentate” (video)

Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Livia Săplăcan, a declarat că valoarea prejudiciilor reţinute în dosarele DNA în care instanţele de judecată au pronunţat sentinţe definitive de condamnare se ridică la 310 milioane de euro, echivalentul salariilor medicilor din România. Afirmaţiile au fost făcute marţi la conferinţa ”Costurile corupţiei” organizată de Frontline Club.

”În afară de trimiterea la puşcărie a celor care au săvârşit fapte de corupţie, rolul justiţiei penale este şi recuperarea prejudiciului adus statului sau confiscarea obiectului infracţiunii de corupţie - valoarea mitei sau a traficului de influenţă”, a explicat Săplăcan.

În opinia acesteia, banii furaţi ar trebui să se întoarcă la stat, dar procurorii şi judecătorii nu au atribuţii în acest sens, astfel încât este nevoie de implicarea fiscului.

Reprezentanta DNA a amintit că Senatul a respins chiar ieri un proiect de lege privind înfiinţarea unei Agenţii specializate în recuperarea prejudiciilor provenite din infracţiuni. ”Aşa cum fiscul îi execută pe unii pentru sume modice că nu-şi plătesc taxele la timp, ar putea să facă şi în cazul corupţilor condamnaţi definitiv pentru a recupera banii”, a adăugat ea.

În opinia Liviei Săplăcan, corupţia distorsionează competiţia cinstită în domeniul de afaceri şi în ocuparea funcţiilor publice. ”Corupţia afectează dezvoltarea economică şi duce la servicii publice proaste pentru populaţie. Avem dosare de corupţie cu atribuirea contractelor de apă, canalizare, electricitate, de salubiritate. Avem corupţie la atribuirea contractelor în infrastructură. Contractele sunt mai scumpe pentru că cei care dau mită trebuie să-şi acopere cumva pierderea. Problema şi mai serioasă în ocuparea funcţiilor publice care se face pe cu totul alte criterii decât cel meritocratic”, a precizat purtătorul de cuvânt al DNA.

La rândul ei, Monica Macovei a afirmat într-o intervenţie prin Skype că adevăratul cost al corupţiei este diferenţa dintre valoarea de piaţă a unui contract şi preţul mult mai mare la care este acordat. ”Din milionul diferenţă făceai 3 şcoli, 2 spitale sau măreai pensiile. Fiecare instituţie publică ar trebui să pună toate contractele de achiziţii publice pe site. Problema este ca instituţiile nu fac asta, iar lumea nu reacţionează”, a explicat ea.

Pe de altă parte, europarlamentarul a arătat că efectele grave ale corupţiei sunt distorsionarea pieţelor, în sensul că nu mai există concurenţă, şi disoluţia instituţiilor statului ca în Ucraina.

”Nu cred că românii sunt corupţi în mod tradiţional şi istoric. Nu ne supunem corupţiei. Încrederea în DNA este foarte mare, de 70%. Toţi putem contribui la combaterea corupţiei”, a concluzionat Monica Macovei.

Şi Cristina Guseth, director la Freedom House, a susţinut că în achiziţiile publice preţul corupţiei este de la două până la cinci ori mai mare, iar paraîndărătul (comisionul) este între 10 şi 40%.

”Corupţia afectează dezvoltarea economică şi duce la servicii publice proaste pentru populaţie” - Livia Săplăcan.

Mircea Toma, preşedinte ActiveWatch, în schimb, a afirmat că nu se poate traduce tot costul corupţiei în bani, ci contează şi aspectul calitativ. El s-a referit la costul corupţiei din presă, dată fiind că aceasta are misiunea esenţială de a informa corect opinia publică.

Toma a dat ca exemplu cazul ”RMGC care a cumpărat cvasitotalitatea media din România pentru a nu da informaţii care să-i deranjeze. Mai era un singur ziar Adevărul care nu lua publicitate de la RMGC şi publica şi articole neutre şi critice”. În opinia sa, acest caz arată că putem măsura costul corupţiei şi în efecte la nivelul democraţiei.

Codru Vrabie de la Funky Citizens a avansat ca cifră a corupţiei reale din România suma de 5 miliarde de euro pe an. El a susţinut că doar mica şpagă la ghişeu reprezintă un miliard de euro pe an.

Corupţia nesancţionată

La rândul său, expertul silvic Octavian Berceanu a adresat purtătoarei de cuvânt a DNA întrebarea de ce nu se finalizează dosarele de infracţionalitate silvică, în ciuda faptului că prin tăierile ilegale s-au înregistrat pagube de 5 miliarde de euro. În plus, el a reclamat faptul că societatea civilă este nevoită să discute cu oameni cu dosare penale pentru a negocia legislaţia în materie forestieră, iar ”Garda Forestieră se face cu oameni foarte corupţi”.

Şi George Epurescu, preşedintele Asociaţiei România Fără Ei, s-a plâns că s-a adresat DNA privind laserul de la Măgurele, dar nu a primit după câteva luni nici un număr de înregistrare al dosarului şi numele procurorului de caz.

Pe de altă parte, Epurescu a criticat faptul că DNA nu a soluţionat dosarele privind Roşia Montană şi gazele de şist, şi nici cele legate de firma Prospecţiuni SA, patronată de Ovidiu Tender, aflat în prezent în închisoare.