Cum ne afectează liberalizarea energiei electrice şi a gazului

”România are printre cele mai scăzute preţuri la gaz şi electricitate din UE, dar tranzacţionarea pe bursa regională va creşte aceste preţuri de 2,6 ori. Impactul asupra consumatorilor casnici va fi extrem de problematic, iar numărul de consumatori vulnerabili va creşte”, a susţinut fostul comisar european Leonard Orban în cadrul conferinţei de lansarea a studiilor de strategie şi politici pentru 2013 ale IER.

Orban a explicat cum a fost amânată liberalizarea energetică multă vreme invocând efectele negative asupra consumatorilor, ”iar în spatele acestor pretexte s-au ascuns actori din industria română care au beneficiat din plin de preţurile mici la gaze”.

În România, electricitatea este cu peste 30% mai ieftină decât media UE, iar gazul cu circa 150%, astfel încât companiile producătoare au un avantaj mare faţă de cele din restul UE. Preţurile la energie au fost însă menţinute artificial la niveluri foarte scăzute şi folosite ca soluţie pentru probleme sociale.

Consecinţa a fost că nu s-a făcut aproape nimic pentru eficienţa energetică nici în companiile de stat, nici în cele private, astfel încât acestea se vor confrunta cu mari dificultăţi în actualul proces de liberalizare.

Şi profesorul Aurelian Leca, coordonator al studiului IER legat de liberalizarea pieţelor de energie electrică şi gaz, a subliniat că întârzierea procesului de liberalizare duce la creşterea sărăciei energetice. În opinia sa, grupurile sociale care vor trebui să beneficieze de protecţia socială vor creşte în condiţiile în care în prezent sărăcia energetică afectează 40% din populaţia României.

Pe de altă parte , expertul a arătat că România a fost în 2010 a treia ţară din UE din punctul de vedere al energointensivităţii şi a avertizat că ”foarte puţine companii vor fi capabile să se adapteze la creşterea preţului energiei, aşa că fie vor intra în insolvenţă, fie se vor reloca în alte ţări”.

O soluţie este, în opinia sa, scăderea consumului de energie prin reducerea pierderilor de energie care se ridică astăzi la 30-35%. Pentru a atinge acest obiectiv, ar trebui să fie utilizate fonduri europene pentru a creşte eficienţa energetică în zonele în care potenţialul de economisire este cel mai mare precum clădirile publice şi rezidenţiale, unde s-ar putea face economii de 40-50%.

”Obiectivul independenţei energetice a României este o iluzie. Singura ţară independentă energetic din UE este Danemarca” - Aurelian Leca

Leca a mai atras atenţia că preţul energiei nu trebuie să mai cuprindă protecţie socială - subvenţii, iar din consumul de energie trebuie redusă ponderea mare de pierderi energetice, plătite de consumatorul final.

Ca soluţii, raportul pe care l-a coordonat mai menţionează necesitatea înfiinţării unui Institut Naţional de Planificare Strategică, ca instituţie non-politică în subordinea Parlamentului României, şi aprobarea unei strategii energetice a României sub formă de lege în Parlament pentru ca să producă efecte concrete. În plus, cercetătorii recomandă definirea unui model de dezvoltare economică pentru România, care să stabilească sectoarele prioritare şi derogările necesare pentru că anumite zone să poată beneficia de ajutoare de stat.

Consumatorii aflaţi în imposibilitatea de a plăti pentru serviciul public ar trebui să fie susţinuţi prin măsuri sociale bine direcţionate. În concluzie, studiul IER insistă pe reducerea consumului de energie (prin promovarea eficienţei energetice), cât şi pe reducerea pierderilor de energie (prin modernizarea infrastructurii învechite) pentru a atenua şocul liberalizării preţurilor la energie.

Reamintim că diferenţa mare de preţ la energie dintre România şi media UE trebuie micşorată prin procesul de liberalizare, pentru populaţie până în 2018, iar pentru companii în 2014. În acest context, preţul gazelor interne va trebui să ajungă la media preţurilor practicate în regiune, ceea ce implică o majorare de circa 160%.