Cum arată viitorul? China construieşte discret cea mai mare bază de ADN-uri din lume

De la grădiniţe la licee, de la închisori la toţi cei care şi-au pierdut actele de identitate, regimul comunist chinez desfăşoară cea mai agresivă campanie din lume de colectare de probe ADN de la populaţia ţării – cu sau fără permisiunea oamenilor.

Măsura este considerată o acţiune de extindere a monitorizării celor 1,4 miliarde de cetăţeni chinezi, arată un raport publicat de Wall Street Journal.

Elevii dintr-o regiune rustică din vestul Chinei, renumită pentru trenurile cu aburi încă existente, dar şi pentru florile de iasomie - probabil că au fost surprinşi atunci când poliţia le-a întrerupt orele şi le-a cerut tuturor băieţilor să scuipe în mici cutiuţe de plastic.

Pentru a sublinia beneficiile unei asfel de campanii, autorităţile chineze evidenţiază un caz din districtul Qianwei, în care un criminal, care a ucis în urmă cu aproximativ zece ani doi proprietari ai unui magazin a fost prins acum, prin utilizarea probelor genetice colectate în masă.

Însă agenda celui mai mare partid comunist al Planetei - deja învinuit de organizarea celei mai mari insudtrii de jaf de organe de la prizonieri şi deţinuţi politic - este foarte probabil să fie mult mai sumbră.

Obiectivul colectării ADN-ului, potrivit examinării de către Wall Street Journal (WSJ) a unor documente ale poliţiei obţinute de pe cuprinsul Chinei, este de a dubla stocul actual de ADN al Chinei la 100 milioane până în anul 2020 – ceea ce necesită ca autorităţile să îşi intensifice eforturile şi să colecteze într-un an un număr de probe aproape egal cu numărul probelor deţinute de SUA în întreaga sa bază naţională, care a fost construită pe durata a peste 2 ani.

Colectarea datelor s-a făcut în mod agresiv, susţine WSJ, în condiţiile în care multe dintre metodele folosite de poliţia chineză ar fi considerate ilegale în SUA – metode precum preluarea de probe de salivă şi sânge de la persoane arestate pentru infracţiuni bizare - de exemplu cei care nu aveau acte de identitate asupra lor, sau cei care au postat pe Internet texte critice la adresa regimului.

În Statele Unite, reglementările limitează colectarea probelor ADN la cei care sunt arestaţi - sau, în unele state, la persoanele care sunt condamnate pentru o infracţiune gravă - cu excepţia cazului în care se obţine un mandat judecătoresc sau a cazului în care persoana şi-a dat consimţământul, sau în cazul în care poliţia prelevează probe din obiecte aruncate, precum guma de mestecat sau în alte circumstanţe în care sunt prezente fluide corporale care conţin ADN.

În China, pe de altă parte, faptul că “anumite grupuri sunt considerate un risc mai ridicat pentru stabilitatea socială” este suficient pentru ca acelor persoane să li se colecteze informaţiile genetice. IAr aceste grupuri sunt masive - muncitori migratori, mineri şi persoane care închiriază locuinţe, arată unele documente.

În plus autorităţile chineze pur şi simplu mint direct oamenii în ceea ce priveşte recoltarea probelor:

În Baishan, oraş la frontiera cu Coreea de Nord, rezidenţilor unui azil de bătrâni li s-a spus că li se vor face controale medicale gratuite, arată documente ale poliţiei. În Ningxia, în nord-vestul Chinei, rezidenţilor li s-a spus că are loc un recensământ. În oraşul sudic Shenzhen, un muncitor navetist a declarat pentru WSJ că i s-au luat probe de sânge atunci când nu a putut să prezinte autorităţilor un card de reşedinţă locală.

În districtul Qianwei, poliţia a decis că nu îi poate testa pe toţi cei 130.000 de rezidenţi ai unui oraş pentru a soluţiona cazul celor doi proprietari de magazin ucişi - deoarece costurile erau imense şi pentru că se temeau de furia publicului - astfel că autorităţile au minţit şi le-au spus localnicilor că trebuie să testeze elevii din fiecare clan al regiunii ca parte a unei campanii împotriva traficului de copii, pentru a depista copiii pierduţi, menţionând că ADN-ul este ereditar şi va permite investigatorilor să îşi restrângă pista investigaţiilor.

Un adolescent care studia într-un liceu din district şi-a amintit că, într-o zi, în primăvara anului trecut, un poliţist a venit în sala sa clasă şi a împărţit elevilor cutii de colectare. Băieţilor li s-a spus să îşi cureţe gura, să scuipe în cutii şi să le introducă în plicuri pe care erau scrise numele lor.

“Bineînţeles că am fost curioşi pentru ce am făcut acel lucru. Nimeni nu ne-a spus motivul, nici profesorii şi nici ofiţerii de poliţie”, a afirmat tânărul.

Autorităţile chineze continuă să evidenţieze câteva cazuri de succes în timp ce apără campania de colectare a datelor.

În 2016, detectivi din nordul Chinei au prins un ucigaş în serie poreclit “Jack Spintecătorul”, care violase şi mutilase 11 femei şi fete într-o perioadă de peste 14 ani. Vinovatul a fost arestat după ce o probă de ADN recoltată de la unchiul său – arestat pentru mită – a făcut legătura între criminal şi victimele sale. Ucigaşul şi-a mărturisit crimele, iar mass media de stat a citat intens acest caz ca o justificare pentru eforturile continue de colectare a ADN-urilor de la cetăţenii chinezi.

Într-un jurnal al poliţiei publicat în 2016, Liu Shuo, şef al Departamentului de medicină legală al Chinei, a scris că baza de ADN-uri – în care au fost catalogate deja 54 milioane de persoane – a devenit o “armă de precizie pentru soluţionarea crimelor”.

China nu are legi care să reglementeze colectarea de ADN în afara anchetelor penale şi, practic, nu oferă niciun fel de protecţie a vieţii private. Aproximativ 500.000 de profiluri pe bază de ADN ce au fost colectate într-un caz de trafic de persoane, sunt acum puse în acelaşi loc cu baza de date pentru investigaţii criminale, de exemplu.

În alte zone ale ţării, profilurile de ADN au fost cuplate cu alte informaţii biometrice ale subiecţilor, inclusiv amprente, fotografii faciale şi probe ale vocii, potrivit şefilor programului pentru colectarea ADN-ului. Un departament de poliţie dintr-un district chiar a promovat ideea de a conecta toate informaţiile cu obiceiurile privind cumpărăturile şi preferinţele pentru divertisment, potrivit unui document prezentat la o conferinţă a poliţiei naţionale pe tema colectării ADN-ului.

Toate acestea duc la situaţia în care regimul comunist chinez ar putea lua în calcul combinarea profilurilor de ADN şi a altor informaţii biometrice cu alte instrumente de supraveghere în timp real, precum tehnologie de recunoaştere facială şi monitorizare totală a activităţii pe Internet – creându-se, potrivit profesorului Xiao Qiang de la UC Berkeley, un stat digital totalitar.

Eforturile Chinei nu au rămas fără provocări, totuşi. În 2013, poliţia din estul ţării a fost criticată după ce a prelevat probe de la 3.500 de studenţi ca parte a unei anchete asupra unor furturi de telefoane mobile şi calculatoare în campusul unui colegiu. Mass media chineză s-a alăturat criticilor publice. “Doar pentru că poliţia doreşte să rezolve cazul, nu înseamnă că trebuie să ia în vizor atât de mulţi oameni nevinovaţi”, conform editorialului publicat de un ziar.

În 2015, Ministerul Securităţii Publice a afirmat că este nepractic şi prematur să se colecteze ADN-uri de la toţi cetăţenii din cauză că acest lucru va crea temeri majore din punct de vedere etic al vieţii private. În alte ţări, precum Kuweit, Portugalia şi Marea Britanie, eforturile de creare a unor baze masive de ADN-uri au fost blocate sau suspendate după opoziţia manifestată de public.

În acelaşi timp, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în 2008 că menţinerea unei baze de date cu ADN-uri colectate de la oameni nevinovaţi reprezintă o încălcare a “dreptului privind respectarea vieţii private”.

Însă în China, oricărei persoane oprite pe stradă de poliţie i se poate recolta ADN-ul.

Huang Quanlai, un tânăr de 22 de ani care sortează pachete pentru a-şi câştiga traiul, a declarat că a fost reţinut într-o piaţă publică din Shenzhen în timp ce discuta cu fratele său într-o seară, acum doi ani. Poliţiştii i-au urcat pe amândoi într-o dubă după ce aceştia au prezentat doar cardurile de identificare naţională, nu şi permisele de reşedinţă locală, a afirmat Huang.

Huang a fost eliberat fără nicio explicaţie după ce poliţia l-a forţat să ofere o probă de sânge. “Acest lucru li s-a mai întâmplat prietenilor mei”, a precizat el, adăugând că nu este prea îngrijorat de acel incident. “Până la urmă, nu am făcut nimic”.

În oraşul petrolier Doqing, autorităţile cer tuturor noilor rezidenţi să ofere probe biologice din cauza populaţiei migrante, despre care poliţia susţine că, statistic, este mai probabil să comită infracţiuni. Totuşi, după colectarea a peste 340.000 de profiluri de ADN, poliţia a declarat că doar 136 de infracţiuni au fost soluţionate prin folosirea probelor.

În Xinjiang, o regiune majoritar musulmană zguduită de violenţe şi acte de terorism, autorităţile colectează probe de ADN de la toţi rezidenţii cu vârste cuprinse între 12 şi 65 de ani.

Tehnologia de colectare şi analiză a ADN-ului provine de la compania americană Thermo Fisher Scientific, Inc., care a găzduit o conferinţă pe tema ADN-ului în Viena în 2015, unde au susţinut discursuri câţiva specialişti chinezi în medicină legală. Cazul “Jack Spintecătorul” a câştigat locul al doilea în cadrul unei competiţii sponsorizate de Thermo Fisher.

Reprezentanţii unei forţe de poliţie provincială, prezenţi la conferinţa privind ADN-ul, au declarat că există o nevoie urgentă de legislaţie care să “asigure desfăşurarea fără probleme a colectării [ADN-ului], dar şi protejarea drepturilor oamenilor”.