Liderii europeni se lansează în aventura proiectului militar PESCO

Douăzeci şi cinci de ţări - toate statele membre ale UE, cu excepţia Danemarcei, Maltei şi Marii Britanii, care părăseşte blocul - se alătură aşa-numitei cooperări structurate permanente în domeniul apărării (PESCO).

Scopul noii şi nebuloasei structuri este de a determina statele UE să lucreze mai îndeaproape şi să cheltuie mai eficient banii pe proiectele de apărare, inclusiv dezvoltarea de noi arme.

O jumătate de secol de eforturi frustrante de integrare a capabilităţilor europene de apărare, anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 şi numeroasele atacuri cibernetice care au luat în ultima perioadă, amploarea unui război – au dat oficial un nou impuls acestei iniţiative.

Însă linia trasată de noul locatar al Casei Albe, Donald Trump, care a avertizat statele NATO că ar putea anula articolul 5 al alianţei în eventualitatea în care membrii acesteia nu îşi dau contribuţia de 2% din PIB pentru cheltuieli militare, a pus cu adevărat iniţiativa pe jar în ultimul an.

"De mai mulţi ani, cel mai puternic argument împotriva PESCO a fost teama că va duce la slăbirea NATO", a declarat Tusk la lansarea la summitul de la Bruxelles. "Dar este tocmai opusul - apărarea europeană puternică întăreşte în mod natural NATO", a susţinut fostul premier polonez.

"Acesta este motivul pentru care PESCO nu este numai o veste bună pentru noi, ci şi o veste bună pentru aliaţii noştri şi veşti proaste pentru inamicii noştri".

Şeful diplomatic al UE, Federica Mogherini, care a contribuit la realizarea planului susţinut de francezi şi germani, a salutat acordul drept "o decizie istorică care transformă UE într-un furnizor credibil de securitate la nivel global".

După creşterea temerilor că SUA ar putea să nu-şi onoreze angajamentul de lungă durată de a veni în ajutorul Europei din cauza divergenţelor legate de bani, şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că blocul "nu poate şi nu ar trebui să externalizeze securitatea şi apărarea noastră".

Unul din semnele de întrebare legate de noul proiect este legat de bani. Finanţarea PESCO se va face din fondul european de apărare de 1,5 miliarde de euro pe an, care încă aşteaptă aprobarea finală.

Mogherini a afirmat că va cere liderilor UE să includă finanţarea pentru apărarea în bugetul blocului "pentru ca această Europa a securităţii şi apărării să fie finanţată la un nivel adecvat".

Printre alte propuneri se numără un "nucleu de operaţiuni de intervenţie în caz de criză", condus de germani, care are ca scop accelerarea detaşării trupelor în situaţii de urgenţă.

Eforturile anterioare de integrare a apărării UE au fost frustrante - mai întâi de reticenţa franceză şi mai târziu de opoziţia britanică acerbă faţă de orice asemănare cu o "armată europeană".

Iniţiativa are sprijinul NATO – cel puţin pe hârtie - în parte deoarece determină ţările să-şi mărească cheltuielile pentru apărare, o prioritate pentru alianţa condusă de SUA.

"Salut iniţiativa de a consolida apărarea europeană deoarece cred că aceasta va fi bună pentru Uniunea Europeană, pentru Europa şi pentru NATO", a declarat şeful Alianţei, Jens Stoltenberg.

Dar el a avertizat că proiectele PESCO trebuie să funcţioneze în armonie cu NATO.

"Nu putem risca existenţa unor cerinţe divergente din partea UE şi NATO către ţările membre ", a spus Stoltenberg.

Vorbind despre Brexit, el a subliniat că aliaţii din afara UE trebuie să fie cât mai implicaţi în PESCO.

După ce Marea Britanie va ieşi din bloc în 2019, 80% din cheltuielile NATO pentru apărare vor proveni din state din afara UE, a subliniat el, subliniind importanţa cooperării, mai degrabă decât a concurenţei.

În conformitate cu statutul PESCO, ca stat non-UE, Marea Britanie va putea participa la misiuni specifice, dar nu va avea un rol decizional.