Bruxelles vrea un nou sistem de verificare şi amprentare a călătorilor non-UE

UE va crea în curând o bază de amprente şi alte date biometrice pentru vizitatorii din SUA şi alte ţări din afara blocului. Acţiunea urmăreşte aparent să îmbunătăţească securitatea, dar unii o văd ca pe un atac la adresa drepturilor omului.

Cetăţenii non-americani care călătoresc în SUA sunt familiari cu procedura, pentru că de îndată ce păşeşti pe teritoriul american, trebuie să treci prin procedurile vamale unde ţi se vor lua amprentele şi ţi se va face o fotografie facială. Acum, Uniunea Europeană doreşte să introducă măsuri de securitate similare pentru toţi călătorii din statele non-membre care ajung în UE pentru afaceri sau călătorii.

Miercuri, membrii Parlamentului European au votat în favoarea unui nou Sistem de Intrare-Ieşire (EES) care prevede că cetăţenii din state non-UE care intră în bloc să fie amprentaţi şi fotografiaţi la graniţă. Aceste date biometrice, împreună cu informaţii personale trecute pe documentele de călătorie, precum şi informaţiile privind intrarea şi ieşirea din UE sau refuzul intrării în bloc, vor fi stocate pentru perioade de până la 4 ani şi vor fi accesibile agenţiilor de aplicare a legii, autorităţilor vamale şi responsabile cu emiterea de vize. Pe lângă cetăţenii UE, cetăţenii din ţările incluse în zona Schengen, vor fi scutiţi de noul sistem.

Susţinătorii noului sistem au declarat că EES va face imigrarea mai eficientă pentru călători şi va ajuta autorităţile să detecteze dacă cineva depăşeşte timpul de şedere în UE prevăzut de vize.

Monika Hohlmeier, membru al Partidului Popular European (PPE) din partea Germaniei, a declarat că este în favoarea adoptării EES deoarece sistemul va uşura determinarea persoanelor care se află legal în UE în orice moment – şi cine trebuie să plece.

În plus, sistemul ar trebui să îmbunătăţească securitatea în UE din moment ce datele pasagerilor vor fi disponibile Interpolului, unde vor servi “pentru a preveni, a detecta şi a investiga crime de natură teroristă sau alte infracţiuni serioase”, precizează un text publicat pe website-ul Parlamentului European.

Protejarea datelor şi dreptul la intimitate

În discursul său despre Starea Naţiunii, susţinut în 13 septembrie 2017, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a cerut Parlamentului European şi Consiliului European să adopte EES până al sfârşitul anului viitor. Dacă va primi aprobarea liderilor statelor membre UE, sistemul va deveni operaţional în 2020.

În timp ce UE estimează că proiectul va costa 480 milioane de euro, criticii au declarat că, de fapt, costurile finale ar putea fi duble, sau chiar mai mult.

“Avem o mare nevoie de mai multe fonduri în UE pentru a supraveghea persoane cu adevărat suspecte şi nu persoane irelevante, nevinovate”, a afirmat Jan Philipp Albrecht, membru al Verzilor în Parlamentul European.

Costul este doar una dintre problemele adresate de opozanţii noului sistem. În septembrie 2016, biroul european pentru protejarea datelor a avertizat că stocarea datelor EES ar putea fi intrusivă şi neconformă cu Carta UE a Drepturilor Fundamentale.

Un studiu comandat de grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană din Parlamentul UE şi desfăşurat de Universitatea din Luxemburg a mers un pic mai departe. Autorii săi au descoperit că ESS ar încălca drepturile fundamentale promovate de UE prin colectarea la întâmplare a informaţiilor călătorilor, indiferent dacă ei sunt sau nu suspectaţi de comiterea unei infracţiuni şi prin stocarea acelor date pentru mult timp după ce s-a încheiat perioada de şedere a unui vizitator în UE.

Albrecht a declarat că adoptarea noilor reglementări pentru călătorii non-UE este un act de ipocrizie clară. În luna iulie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a clarificat faptul că, de fapt, Canadei nu i se va permite să stocheze datele călătorilor UE colectate la vamă.

Informaţiile personale şi biometrice trebuie să fie şterse imediat ce s-a încheiat perioada de şedere a unui vizitator în Canada, exceptând cazul în care există dovezi obiective privind activităţi criminale sau suspiciuni rezonabile legate de terorism, conform curţii europene.

“Nu pot să cred că legea UE restricţionează ceea ce autorităţile canadiene pot face cu datele cetăţenilor UE mai mult decât ceea ce autorităţile UE pot face cu datele călătorilor canadieni”, a mai afirmat Albrecht.

Albrecht a declarat că în locul introducerii unu nou sistem, scump şi potenţial ilegal, UE ar trebui să îmbunătăţească sistemul care există deja în vigoare.

“Avem Sistemul de Informaţii al Schengen, care acoperă date ale persoanelor suspicioase şi riscante. Oricând cineva pătrunde în zona Schengen, paşaportul lor este verificat în această bază de date. Trebuie să îmbunătăţim acest sistem pentru ca mai multe state membre să împărtăşească mai multe date relevante despre suspecţi sau infractori. Dar, în schimb, noi investim într-un nou sistem”.

Armata UE. Lider unic al blocului

Anunţul privind potenţiala introducere a sistemului EES a fost făcută în contextul unor propuneri controversate pentru crearea unei armate UE.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, într-un discurs susţinut recent la Universitatea Sorbona din Paris, a cerut crearea unei forţe europene, a unui buget comun pentru apărare, precum şi integrarea completă a zonei euro. Totuşi, conform cercetătorului polonez Andrzej Talaga, aceste planuri reprezintă un “experiment sinucigaş” care ar putea sfâşia Europa şi ar trebui anihilate.

“Provocarea este vitală: zidurile maritime în spatele cărora a prosperat Europa au dispărut”, adăugând că “trebuie să găsim singura cale ce ne asigură viitorul: este vorba de refondarea unei Europe suverane, unite şi democratice”, le-a declarat Macron studenţilor. Unii analişti au precizat că acea refondare se referă la aşa zisele State Unite ale Europei.

De asemenea, în discursul său despre Starea Naţiunii, Juncker a cochetat cu o altă idee esenţială, şi anume aceea de a îmbina funcţiile de preşedinte al Comisiei Europene şi preşedinte al Consiliului European într-o singură poziţie cu scopul de a avea un lider unic al Uniunii Europene.

“Europa va fi mai uşor de înţeles dacă un singur căpitan va conduce nava”, preciza Junker la acea vreme.

Juncker a descris o Uniune Europeană post-Brexit în care toate statele membre facă parte dintr-o uniune bancară, în care există fonduri pentru a proteja moneda euro, standarde sociale îmbunătăţite şi o apărare comună. În plus, oficialul UE a declarat că doreşte ca toate statele UE să devină membre depline ale zonei euro şi ale zonei Schengen până în 2019 – cu excepţia celor care optează să nu facă acest pas.