Cu 7000 de ani în urmă, locuitorii deşertului Sahara cunoşteau deja tehnologia prelucrării laptelui

Încă cu 7000 de ani în urmă, locuitorii preistorici ai deşertului Sahara practicau creşterea oilor, caprelor şi vitelor cornute mari. Localnicii foloseau nu doar carnea animalelor, ci şi laptele, în principal, pentru prelucrarea lui ulterioară.

Produsele, cum ar fi iaurtul sau brânza, obţinute din fermentarea laptelui şi produsele lactate fac parte din categoria principalelor surse de hrană a omului. Cercetătorii au descoperit că, cu cel puţin şapte mii de ani în urmă, oamenii antici cunoşteau deja metode de prelucrare a laptelui.

Julie Dunn de la Universitatea din Bristol (Marea Britanie) şi colegii săi au studiat resturile de grăsime de pe 81 cioburi ceramice, care au fost găsite în Sahara libiană. Acestea datează din perioada 8100-2600 î.Hr..

Oamenii de ştiinţă au analizat izotopii ce constituie componente ale elementelor chimice ale diferitelor grăsimi găsite pe suprafaţa cioburilor de ceramică. Folosind această metodă, specialiştii au determinat originea grăsimilor.

Savanţii au stabilit că rămăşiţele grăsimilor de pe cioburi sunt de origine animală şi aparţin celui de-al cincilea mileniu î.Hr. Pe cioburile găsite anterior, cercetătorii nu au găsit astfel de reziduuri. Revista Nature relatează că, începând cu această perioadă, oamenii preistorici au început să se ocupe de creşterea animalelor pentru obţinerea laptelui şi să folosească tehnologii de prelucrare a laptelui.

Oamenii preistorici din Africa de Nord au practicat creşterea oilor, caprelor şi vitelor cornute mari, cu mult înainte de apariţia agriculturii. În Orientul Mijlociu şi Eurasia, acest proces a cunoscut o altă dezvoltare: oamenii din neolitic au început să ducă o viaţă sedentară, să cultive pământul şi să crească animale.

Despre existenţa creşterii animalelor – principala activitate a locuitorilor antici din regiunea Sahara - ne vorbesc numeroase picturi şi gravuri în piatră, găsite de oamenii de ştiinţă. Acestea conţin imagini ale vitelor cornute mari şi ale oamenilor în procesul mulgerii animalelor. Totuşi, este dificil de stabilit o dată exactă a acestor desene, fapt pentru care oamenii de ştiinţă nu cunosc prea multe despre perioada în care oamenii au început sa să ocupe de creşterea vacilor şi să folosească metode de prelucrare a laptelui.

„Descoperirile recente privind prelucrarea laptelui practicată de oamenii preistorici sunt foarte importante, pe motiv că locuitorii antici ai Saharei sufereau de intoleranţă la lactoza”, menţionează oamenii de ştiinţă. Organismul localnicilor nu avea suficientă enzimă lactază, care este necesară pentru scindarea zahărului din lapte - lactoza. Tehnologiile de fermentare a laptelui permit reducerea conţinutului de lactoză din lapte şi produsele devin mai uşor de digerat.

Intoleranţa la lactoză este larg răspândită în multe regiuni ale lumii.