Curtea Penală Internaţională deschide o anchetă împotriva Ungariei pentru că nu l-a arestat pe Netanyahu

Judecătorii de la Curtea Penală Internaţională vor ca Ungaria să explice de ce nu l-a arestat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu atunci când acesta a vizitat Budapesta la începutul acestei luni, transmite AP News.

Într-un document publicat miercuri, Curtea de la Haga a iniţiat proceduri de neconformitate împotriva Ungariei după ce ţara l-a primit pe Netanyahu cu covorul roşu, în ciuda unui mandat de arestare al CPI pentru crime împotriva umanităţii in legătură cu războiul din Gaza.

În timpul vizitei, prim-ministrul ungar Viktor Orban a anunţat că ţara sa va părăsi curtea, afirmând la radioul de stat că CPI „nu mai este o curte imparţială, nu este o curte de justiţie, ci o curte politică”.

Liderul ungar, considerat de critici drept un autocrat şi cel mai intransigent factor de influenţă in procesul decizional al blocului comunitar, şi-a apărat decizia de a nu-l aresta pe Netanyahu.

„Am semnat un tratat internaţional, dar nu am luat niciodată toate măsurile care, altfel, l-ar fi făcut aplicabil în Ungaria”, a declarat Orban la acea vreme, referindu-se la faptul că parlamentul Ungariei nu a promulgat niciodată statutul Curţii Penale Internaţionale în legislaţia maghiară.

Judecătorii de la CPI au respins anterior argumente similare.

CPI şi alte organizaţii internaţionale au criticat sfidarea de către Ungaria a mandatului împotriva lui Netanyahu. Cu câteva zile înainte de sosirea lui Netanyahu, preşedintele organului de supraveghere al Curţii a scris guvernului ungar amintindu-i de „obligaţia sa specifică de a se conforma cererilor Curţii de arestare şi predare”.

Un purtător de cuvânt al CPI a refuzat să comenteze procedurile în caz de nerespectare.

Decizia Ungariei de a părăsi CPI, un proces care va dura cel puţin un an, va face din Ungaria singurul stat nesemnatar din cadrul Uniunii Europene cu 27 de membri. Din cele 125 de ţări semnatare actuale, doar Filipine şi Burundi s-au retras vreodată din Curte, aşa cum intenţionează Ungaria.

Este pentru a treia oară în ultimul an când Curtea a anchetat unul dintre statele sale membre pentru că nu a arestat suspecţi. În februarie, judecătorii au cerut Italiei să explice de ce ţara a trimis un libian suspectat de tortură şi crimă acasă cu un avion militar italian, în loc să îl predea instanţei.

În octombrie, judecătorii au raportat Mongolia organizaţiei de supraveghere a Curţii pentru că nu l-a arestat pe preşedintele rus Vladimir Putin atunci când acesta a vizitat ţara asiatică.

Ungaria are termen până la 23 mai să prezinte probe în apărarea sa.