Consiliul pentru IMM: Creşterea salariului minim trebuie corelată cu evoluţia productivităţii muncii

Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă că reprezentanţii întreprinzătorilor sunt de acord cu decizia Guvernului de a majora salariul minim garantat de plată de la 700 la 800 de lei, dar că această indexare trebuie corelată cu evoluţia productivităţii muncii.

Preşedintele CNIPMMR susţine că dacă reprezentanţii Cabinetului Ponta nu iau în calcul acest lucru, impactul negativ în economia românească va fi major, pe termen mediu şi pe lung, prin adâncirea inflaţiei şi scăderea competitivităţii firmelor.

“Având în vedere premisele de natură socială şi necesitatea stimulării consumului intern, noi susţinem creşterea salariului minim de la 700 la 800 de lei. Totuşi, trebuie să precizăm că o creştere nominală a salariului minim cu 14,3% trebuie pusă în contextul evoluţiei productivităţii muncii, deoarece – în cazul apariţiei unor decuplări între aceste două elemente – ne vom confrunta cu efecte negative pe termen mediu şi lung, printre care se numără creşterea inflaţiei, scăderea competitivităţii IMM-urilor, dar şi diminuarea exporturilor. Se vor înregistra, totodată, şi o serie de falimente în rândul micro-întreprinderilor, ceea ce va duce la pierderea locurilor de muncă pentru câteva mii de salariaţi, însă creşterea salariului minim în absenţa productivităţii va avea un impact negativ mai ales la nivelul proceselor macroeconomice”, a explicat Ovidiu Nicolescu.

Preşedintele Consiliului a atras atenţia asupra altui fenomen negativ ce ar putea apărea dacă nu va fi corelată productivitatea muncii cu salariul minim.

“Există riscul instituirii, la nivelul firmelor, a practicii redistribuirii unei părţi din veniturile legitime ale salariaţilor performanţi, înalt calificaţi, către cei mai slab calificaţi şi cu o productivitate mai redusă, fapt care va afecta semnificativ sistemul motivaţional la nivelul întreprinderii, descurajând performanţa”, a adăugat Ovidiu Nicolescu.

Nicolescu a arătat că măsura va afecta negativ microîntreprinderile, cărora le va fi greu să susţină această creştere, fiind cele mai necompetitive din economie, dar şi unele sectoare ale administraţiei.

"Câteva mii de firme nu vor rezista la această creştere, iar acestea fie se vor duce în faliment, fie se duc pe piaţa neagră", a declarat preşedintele CNIPMMR.

Nicolescu a mai precizat că a solicitat autorităţilor să aloce suma de 100 de milioane de euro pentru programul StartUp, pentru perioada 2013-2014. Preşedintele Consiliului consideră că aceşti bani ar asigura crearea unui număr de 300.000 de locuri de muncă, dar şi o creştere cu 4,26% a Produsului Intern Brut (PIB) în intervalul 2013-2016.

“Am cerut 100 milioane de euro pentru StartUp. S-au dat anul trecut 5 milioane de euro. Dacă se dau pentru StartUp 100 de milioane de euro timp de trei ani, se crează cel puţin 300.000 de locuri de muncă. Ştiţi că la Oltchim se punea problema să se dea vreo 400 milioane de euro pentru 2.500 de locuri de muncă. Reţineţi că aceste programe pentru IMM au cel mai mare efect de multiplicare şi de aceea este important să le sprijinim”, a completat Nicolescu.

Pentru acest an, Guvernul a anunţat o creştere a salariului minim la 800 de lei, iar sindicaliştii susţin necesitatea majorării acestuia la 850 de lei.

Nicolescu: Proiectul-pilot al Guvernului de reducere a TVA la alimentele de bază trebuie să aibă un eşantion reprezentativ

Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) Ovidiu Nicolescu a afirmat, marţi, că măsură anunţată la începutul acestei săptămâni de premierul Victor Ponta cu privire la aplicarea unui proiect-pilot pentru reducerea TVA la alimentele de bază în 2013, este bună, dar că trebuie “să aibă un eşantion reprezentativ”.

“Orice măsură de anvergură trebuie precedată de o acţiune pilot. Măsura este foarte bună, dar pilotul trebuie să fie reprezentativ, să aibă eşantion reprezentativ”, a afirmat Nicolescu, în cadrul unei conferinţe de presă.

În opinia sa, această măsură pe care intenţionează s-o ia Guvernul va fi benefică dacă va determina preţuri mai mici şi implicit creşterea consumului.

Totuşi, Nicolescu a atras atenţia că doar reducerea TVA nu va fi suficientă pentru diminuarea evaziunii fiscale, impunându-se măsuri suplimentare care să susţină acest fenomen. Printre acestea se numără penalizarea comercianţilor şi a consumatorilor care nu eliberează, respectiv care nu solicită bon fiscal şi realizarea unei tombole naţionale pentru cei care vin cu bonurile fiscale.

Românii ar putea plăti mai puţin pentru o pâine, dacă Guvernul va aproba proiectul propus de premierul Ponta şi care se referă la reducerea TVA la acest aliment. Este vorba despre un proiect-pilot pentru scăderea TVA la alimentele de bază, din 2013 urmând să se aplice în cazul pâinii.

În acest context, premierul Victor Ponta a precizat luni, că în cazul pâinii există o "uriaşă evaziune fiscală", iar reducerea TVA la 9% ar presupune un impact de 150 de milioane de lei asupra bugetului de stat, bani care trebuie asiguraţi din alte surse.

Şi ministrul Agriculturii Daniel Constantin, a declarat, marţi, că România va discuta cu delegaţia FMI din luna martie-aprilie despre o reducere a TVA la produsele de panificaţie, urmând ca în semestrul al doilea din 2013 să fie introdus un proiect ”experimental” ce va duce cota TVA la acest sector la 9%.

Întrebat dacă a discutat în cadrul Guvernului despre reducerea TVA-ului la produsele de panificaţie, Constantin a explicat: “Da, am făcut calcule, avem câteva cifre pe care le supunem atenţiei. Este o discuţie destul de avansată în momentul de faţă între Ministerul Agriculturii şi Ministerul de Finanţe. Aducem de fiecare dată în atenţia premierului rezultatele la care am ajuns, propunerea este, cel puţin propunerea la care am ajuns în momentul de faţă este să introducem undeva pe parcursul anului 2013, cel mai probabil în al doilea semestru, experimental la pâine, pe tot lanţul de producţie, un TVA redus la 9% aşa cum ne-am angajat şi în programul de guvernare”.

Constantin a mai subliniat că reducerea experimentală în semestrul al doilea al anului 2013 pentru produsele de panificaţie se datorează faptului că în acest sector se înregistrează cel mai mare procent de evaziune fiscală, procent ce ajunge până la 70%.

Cu toate acestea, ministrul Agriculturii a adăugat că această măsură nu va fi discutată cu delegaţia FMI aflată la Bucureşti în această lună, Constantin precizând că acest lucru va fi prezentat Fondului ”probabil atunci când vom negocia un nou acord”.

”Vreau să punctez, nu va constitui o discuţie cu FMI în luna ianuarie. Această temă nu va fi pe masa discuţiilor, probabil atunci când vom negocia un nou acord, vom discuta şi această măsură pe care vrem s-o introducem”, a explicat Daniel Constantin.