Comunicarea nonviolentă - un mod de viaţă

Mai suntem capabili de o comunicare autentică? Cu toţii ne dorim să trăim într-o lume mai bună, mai frumoasă, dar de cele mai multe ori aşteptăm o schimbare din partea celorlalţi. Emitem judecăţi de valoare, etichetăm, generalizăm, comparăm, uitând să privim mai întâi în noi înşine.

Trăim într-o societate materialistă, în care ne lăsăm ghidaţi de falsele valori şi pierdem astfel contactul cu bunătatea şi compasiunea din profunzimea fiinţei noastre. Nu am fost educaţi să ne cunoaştem nevoile, ci am învăţat mai mult lucruri care ne blochează, ne limitează ca fiinţe umane.

Ne pierdem umanitatea şi atunci nu vom putea construi nimic durabil în sensul susţinerii vieţii.Avem posibilitatea de a ne îmbunătăţi relaţiile cu ceilalţi dar şi cu noi înşine folosind o comunicare autentică, de la suflet la suflet - comunicarea nonviolentă.

E un limbaj care are la bază valorile fundamentale, un limbaj al compasiunii, ce încurajează exprimarea sentimentelor şi recunoaşterea vulnerabilităţii noastre.

Bazele comunicării nonviolente au fost puse de către Marshall B. Rosenberg doctor în psihologie, în anii '60, ca o alternativă la violenţa de pe străzile din Detroit, locul unde a copilărit.

Acest tip de comunicare pleacă de la recunoaşterea faptului că toate acţiunile noastre sunt determinate de încercarea de a ne satisface anumite nevoi. Atunci când le identificăm cu adevărat putem găsi şi cele mai bune modalităţi de rezolvare, fără a-i răni pe cei din jur.

Un alt principiu al comunicării nonviolente este asumarea responsabilităţii sentimentelor şi emoţiilor negative pe care le experimentăm, conştientizarea faptului că totul pleacă de la gândirea noastră, că ceea ce fac alţii nu e niciodată cauza sentimentelor noastre. Determinând pe cineva să facă ceva din frică, ruşine sau vină nu va fi benefic nici pentru noi, nici pentru celălalt.

Putem aplica comunicării nonviolente în familie, şcoli, instituţii şi organizaţii, în rezolvarea disputelor şi conflictelor de orice fel şi la orice nivel. La început poate părea un proces dificil. Cere multă răbdare, bunăvoinţă şi disponibilitate, dar recompensele sunt pe măsură şi rezultatele pot fi surprinzătoare, favorizând manifestarea tuturor calităţilor noastre înnăscute.

Şi tocmai succesele obţinute ne motivează să continuăm.

Comunicarea nonviolentă ne ajută să învăţăm mai multe despre noi şi despre alţii, să ne eliberăm de condiţionarea culturală distructivă, să intrăm în contact atât cu noi înşine cât şi cu ceilalţi, să ascultăm cu înţelegere, empatie şi să fim cu adevărat prezenţi alături de celălalt; să ne dezvoltăm respectul şi dorinţa reciprocă de a dărui din inimă, crează legături mai profunde şi ne ajută să ne înfrumuseţăm viaţa.

Racordându-ne la stare noastră naturală de compasiune, comunicarea nonviolentă poate deveni o adevărată practică spirituală, un instrument puternic şi autentic de comunicare, pus în slujba binelui, păcii şi armoniei.