Companiile chineze au cumpărat porturi europene — iar acum Bruxelles-ul începe să se îngrijoreze

Europa devine tot mai neliniştită în privinţa proprietarilor porturilor sale, pe fondul unei anxietăţi tot mai mari generate de prezenţa disproporţionată a firmelor chineze în principalele porţi maritime ale blocului, potrivit POLITICO.

Comisarul pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a declarat joi liderilor din industrie că porturile europene trebuie să „reconsidere securitatea [...] şi să examineze mai atent prezenţa străină”.

Acesta a fost unul dintre cele mai clare semnale date până acum de Bruxelles că ceea ce odată era considerat o investiţie benignă începe acum să pară o ameninţare la adresa securităţii.

Recenta carte albă a Comisiei privind apărarea a reiterat această preocupare, lansând ideea unor controale mai stricte cu privire la proprietatea străină asupra „infrastructurii critice de transport”.

Această nelinişte se reflectă într-un proiect de document al social-democraţilor din Parlamentul European, consultat de publicaţia citată, care solicită norme mai stricte în cadrul viitoarei revizuiri a regulamentului UE privind screeningul investiţiilor străine.

Nici Tzitzikostas, nici grupul S&D nu au menţionat China în mod explicit, dar subtextul nu a fost tocmai subtil.

Simon Van Hoeymissen, cercetător la Institutul Regal Superior de Apărare al Belgiei, a declarat că limbajul folosit face probabil referire la controlul tot mai mare exercitat de Beijing asupra unor porturi europene-cheie — de la Anvers-Bruges şi Rotterdam până la Pireu, în Grecia.

Giganţii chinezi COSCO şi China Merchants, precum şi Hutchison, cu sediul în Hong Kong, deţin acum participaţii în peste 30 de terminale din întreaga UE.

„Realitatea este clară”, a declarat Ana Miguel Pedro, europarlamentară portugheză din Partidul Popular European de centru-dreapta.

Membră a Intergrupului pentru Mări, Râuri, Insule şi Zone Costiere al Parlamentului European, ea a avertizat că „actorii străini conduşi de stat, precum Beijingul, acţionează cu un nivel de coordonare şi intenţie care depăşeşte cu mult răspunsul fragmentat al ţărilor individuale”.

Pedro a susţinut că COSCO nu se comportă ca un actor tipic al pieţei, ci primeşte ordine de la Partidul Comunist Chinez.

„Prezenţa sa crescândă în porturi nu este doar o preocupare economică. Este o vulnerabilitate strategică”, a spus ea.

UE începe să vadă lucrurile în acelaşi mod.

„Invazia Rusiei în Ucraina şi sprijinul neoficial al Chinei pentru Rusia nu au făcut decât să accentueze îngrijorările cu privire la securitatea porturilor UE”, se arată într-un raport recent al grupului de reflecţie Centre for Eastern Studies, cu sediul la Varşovia.

Un exemplu al tipului de implicare strategică cu care se confruntă în prezent UE se regăseşte în Polonia, la Terminalul de containere din Gdynia, unde Hutchison deţine o participaţie de peste 20 de ani.

Situaţia s-ar putea schimba. Sub presiunea preşedintelui american Donald Trump, care doreşte ca firmele care sunt legate de China să părăsească Canalul Panama, Hutchison negociază vânzarea unor proprietăţi portuare în valoare de 23 de miliarde de dolari din întreaga lume, inclusiv 14 în Europa, către un consorţiu condus de BlackRock şi care include Mediterranean Shipping Company. Cu toate acestea, acordul a eşuat în martie, după intervenţia Beijingului.

Ceea ce face ca Gdynia să fie deosebit de revelatoare nu este doar comerţul pe care îl gestionează, ci şi ceea ce se află în vecinătate: o bază navală, un şantier naval şi sediul forţelor speciale navale de elită ale Poloniei, ceea ce înseamnă că oricine administrează terminalul are un loc în prima linie a operaţiunilor logistice şi de apărare ale Europei şi NATO.

Recunoscând importanţa strategică, guvernul polonez a inclus terminalul pe lista infrastructurilor critice, ceea ce înseamnă că operatorul trebuie să colaboreze îndeaproape cu guvernul în materie de securitate.

Acest context cu miză mare accentuează avertismentul lui Pedro şi subliniază motivul pentru care UE reevaluează acum cu o urgenţă reînnoită implicarea străină în porturile sale.

„Dacă un adversar străin exploatează o vulnerabilitate într-un port european, ne pune în pericol pe toţi. În lumea de astăzi, nu ne putem permite orbirea strategică în timp ce alţii acţionează cu vizibilitate şi intenţie deplină”, a subliniat ea.