Comisia Europeană expune un plan pentru a ajuta Ucraina să plătească datoriile la gazele ruseşti

Comisia Europeană va prezenta miercuri un plan de ajutor pentru Ucraina, care se confruntă în ultimul timp cu grave probleme financiare, a afirmat Pia Ahrenkilde-Hansen, purtătorul de cuvânt al Executivului de la Bruxelles.

"Colegiul comisarilor urmează să ajungă la un acord în legătură cu planul de ajutor", a menţionat Pia Ahrenkilde-Hansen.

Executivul european ia în calcul mai multe variante pentru acordarea unui ajutor financiar Ucrainei, care este în pragul falimentului. Comisia colaborează cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), care ar urma să acorde cea mai mare parte a ajutorului financiar.

Puterea actuală din Ucraina a afirmat că are nevoie de 35 de miliarde de dolari pentru doi ani şi doreşte de la FMI un ajutor de 15 miliarde de dolari pentru acest an.

Aceste sume depăşesc cu mult cifrele despre care s-a discutat la Bruxelles, Acordul de Asociere propus de UE Ucrainei referindu-se la o sumă de cca 610 milioane euro.

Este foarte puţin probabil ca Europa, SUA sau oricine altcineva să pună la dispoziţia Ucrainei imediat o sumă atât de mare. Dar împrumuturi bilterale mai mici, eventual coordonate cu ajutorul UE, ar putea fi utilizate pentru a oferi asistenţă pe termen scurt, au explicat oficialii.

Vizarea altor fonduri europene ar permite obţinerea altor câteva sute de milioane de euro, cca 500 de milioane, conform unor cifre neconfirmate.

Secretarul de Stat american John Kerry a afirmat săptămâna trecută că UE are în vedere un ajutor pentru Ucraina de 1,5 miliarde de dolari. Conform unei surse europene, această sumă este conformă cu suma totală prevăzută pentru Ucraina în bugetul UE pe perioada 2014-2020.

Luni a sosit la Kiev o misiune de experţi de la Comisia Europeană pentru a estima sprijinul financiar necesar Ucrainei. Misiunea UE va sta la Kiev cca o săptămână şi conlucrează cu delegaţia FMI, care a ajuns marţi în capitala Ucrainei.

UE va ajuta Kievul să-şi plătească datoria la gaze naturale ruseşti, a anunţat Oettinger

UE va ajuta Ucraina să-şi plătească datoriile pentru gazele livrate de Gazprom şi europenii nu au motiv de îngrijorare în ce priveşte aprovizionarea cu gaze, deoarece Moscova are nevoie de bani, a afirmat marţi comisarul pentru Energie Günther Oettinger, citat de AFP.

"Potrivit informaţiilor noastre, Naftogaz datorează Gazprom circa 2 miliarde de dolari. Vom regla aceste plăţi", a informat Oettinger la finalul unei întâlniri a miniştrilor europeni ai Energiei.

Comisia Europeană urmează să prezinte miercuri un plan de ajutor pentru Ucraina, care se confruntă cu grave probleme financiare, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului de la Bruxelles, Pia Ahrenkilde-Hansen.

Pentru a plăti datoriile pentru gaze va fi folosit şi programul de 1 miliard de dolari anunţat de Statele Unite.

"Facturile neonorate trebuie achitate, pentru evitarea haosului", a susţinut oficialul UE, amintind că decizia Gazprom, de a elimina din luna aprilie discountul de preţ acordat Ucrainei anul trecut, va pune ţara în dificultate.

Ucraina are totuşi stocuri importante de gaze, estimate la 11,5 miliarde de metri cubi, potrivit CE.

"Dependenţă reciprocă", dintre UE şi Rusia

Oettinger a afirmat că Uniunea Europeană şi Rusia se află într-o situaţie de "dependenţă reciprocă", deoarece UE are nevoie de gazele ruseşti, iar Rusia are nevoie de banii pe gaze, pentru economie.

Gazprom a vândut anul trecut 133 de miliarde de metri cubi de gaze în UE, mai mult cu 16,3% faţă de 2012, conform datelor Comisiei Europene şi ale grupului rus.

Principalii cumpărători de gaze ruseşti au fost Germania - 40 de miliarde de metri cubi, Italia - 25,3 miliarde metri cubi şi Marea Britanie - 12,4 miliarde metri cubi.

Aprovizionarea cu gaze a europenilor

UE dispune în prezent de rezerve de 40 de miliarde de metri cubi de gaze. "Am constituit stocuri din mai 2013, jumătate din această cantitate poate ajunge până la Paşte", a precizat Oettinger

Dacă va fi necesar, Uniunea Europeană ar putea furniza gaze Ucrainei, deoarece sistemul de conducte permite inversarea fluxului, sistem care în timpul crizei din 2009 nu era disponibil.

Europa a importat anul trecut din Rusia 30% din necesarul de gaze, însă se mai aprovizionează cu gaze şi din Norvegia, Olanda şi Marea Britanie, iar gaze lichefiate cumpără din ţări nord-africate precum Qatar.

Norvegia, care este al doilea mare furnizor de gaze al Europei, are putea majora exporturile cu 10%, a declarat Kjell Larsen, purtător de cuvânt al Gassco, operatorul reţelei de gaze din această ţară.

Măsuri luate de SUA pentru a susţine Ucraina

Pentagonul a anunţat luni seară că Statele Unite au "suspendat toate legăturile militare" cu Kremlinul după ce ruşii au intervenit în regiunea autonomă ucraineană Crimeea. Totodată americanii le-au cerut aliaţilor europeni să impună sancţiuni economice Rusiei, însă marţi Uniunea Europeană a refuzat.

Încetarea legăturilor militare dintre SUA şi Rusia "include exerciţii şi întâlniri bilaterale, exerciţii navale comune şi conferinţe pentru planificări militare", a declarat purtătorul de cuvânt al Apărării SUA, amiralul John Kirby.

Totodată, SUA a cerut UE să impună sancţiuni economice Rusiei însă nu au avut succes în această iniţiativă. Principalul stat care s-a opus acestei perspective a fost Marea Britanie care a argumentat că o astfel de măsură trebuie luată doar în contextul în care Rusia ar prelua controlul asupra Crimeei, reiese dintr-un document guvernamental secret publicat de The Guardian şi The Telegraph.