Popularitatea criptomonedelor în România, una din cele mai ridicate din Europa. Care este valoare totală a deţinerilor de criptoactive?

Criptomonede (YouTube Screenshot)
Liliana Alexe
20.11.2026
Criptomonede (YouTube Screenshot)
Liliana Alexe
20.11.2026

Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, avertizează că explozia plăţilor digitale şi a activelor tokenizate mută riscurile financiare în zona cibernetică. Un test de stres al BNR arată că un atac cibernetic major poate accelera retragerile de depozite din bănci şi poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile şi autorităţile nu iau măsuri suplimentare.

„Exerciţiul a urmărit modul în care băncile îşi pot continua activitatea atunci când un incident cibernetic le afectează sistemele informatice principale. A fost evaluată şi capacitatea lor de reacţie în situaţia în care principalul canal de comunicare devine indisponibil, în timp ce pe reţelele sociale se răspândesc ştiri negative. Este o situaţie în care dificultăţile operaţionale pot deveni rapid o problemă de încredere'', a afirmat Leonardo Badea, la conferinţa „Cyber Security - Dinamica Criptoactivelor, organizată la BNR, potrivit Agerpres.

Prim-viceguvernatorul BNR a arătat că transformarea digitală a sistemului de plăţi, susţinută şi de progresul inteligenţei artificiale, influenţează deja felul în care populaţia plăteşte, economiseşte şi investeşte, iar securitatea infrastructurilor digitale devine o condiţie esenţială pentru buna funcţionare a economiei.

Potrivit statisticilor Băncii Centrale Europene, în a doua jumătate a anului 2025, în zona euro au fost efectuate peste 83 de miliarde de plăţi fără numerar, cu aproape 7% mai multe decât cu un an înainte. Raportat la populaţia de aproximativ 350 de milioane de locuitori şi la cele 184 de zile ale semestrului al doilea, volumul înseamnă, în medie statistică, peste o plată pe zi pentru fiecare locuitor.

În România, numărul plăţilor zilnice pe locuitor este încă la aproximativ jumătate din media zonei euro, însă ritmul de creştere este de peste cinci ori mai alert. În aceeaşi perioadă, numărul plăţilor fără numerar s-a majorat cu peste 37%, a precizat Badea.

În acest context, oficialul BNR a atras atenţia şi asupra popularităţii criptoactivelor în România. Rata de adopţie în rândul populaţiei cu vârste între 18 şi 64 de ani a fost estimată la 14,9% în 2025, una dintre cele mai ridicate la nivel european. În plus, conform unor estimări preliminare, deţinerile totale de criptoactive ale populaţiei ar putea ajunge la 12,9 miliarde de euro.

Oficialul avertizează însă că extinderea plăţilor digitale şi a investiţiilor în criptoactive amplifică riscurile cibernetice, un atac major putând declanşa retrageri masive de bani din bănci.

„La prima vedere, cele două teme ale conferinţei par distincte. Ele sunt, de fapt, faţete diferite ale aceleiaşi problematici. (...) Istoria banilor este, în fond, o istorie a încrederii şi a felului în care aceasta a fost garantată: mai întâi prin pecetea bătută pe monedă, apoi prin semnătura de pe bancnotă, iar mai târziu prin banca centrală şi prin sistemele de plăţi pe care ne bazăm în fiecare zi. Fiecare inovaţie monetară a trebuit să răspundă, mai devreme sau mai târziu, la aceeaşi întrebare: cine garantează că ceea ce primesc astăzi va valora la fel şi mâine şi că nimeni nu mi-l poate lua pe nedrept?”, a explicat prim-viceguvernatorul BNR.

Badea a menţionat creşterea pieţei activelor tokenizate. Potrivit datelor Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA), valoarea acţiunilor tokenizate a crescut de la aproximativ 300 de milioane de euro la sfârşitul anului 2024 la circa 1,9 miliarde de euro în iunie 2026, de peste şase ori în 18 luni. Deşi piaţa rămâne redusă în raport cu pieţele tradiţionale, dinamica sa arată viteza transformării.

El a arătat că majoritatea emitenţilor de instrumente tokenizate provin deocamdată din Asia, în timp ce Statele Unite avansează rapid, mai ales prin tokenizarea titlurilor de stat şi prin stablecoin-uri. Europa dispune, la rândul său, de platforme şi de un cadru de reglementare dedicat, iar provocarea este valorificarea acestor avantaje.

În finalul discursului, prim-viceguvernatorul BNR a subliniat că inovaţia şi siguranţa sunt obiective care se susţin reciproc, dar că tehnologia nu poate genera singură încredere.

„Tehnologia poate face ca un transfer să fie instantaneu, să fie programabil. Ceea ce nu poate face singură este să genereze încredere. Încrederea se construieşte, în schimb, prin reguli clare, prin instituţii credibile şi prin sisteme pe care le protejăm împreună. Este, dacă vreţi, o infrastructură care nu poate fi tokenizată. Cu cât infrastructura financiară devine mai rapidă şi mai interconectată, cu atât rezilienţa şi încrederea devin mai importante pentru stabilitatea financiară. Nu este suficient să măsurăm viteza inovaţiei; trebuie să evaluăm şi capacitatea instituţiilor de a administra riscurile pe care aceasta le generează”, a conchis Leonardo Badea.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
folosind Paypal, apăsând butonul de mai jos