România a pierdut între 2024 şi 2025 aproape 12% dintre muncitorii din agricultură. Ce s-a întâmplat?

România a pierdut între 2024 şi 2025 aproape 12% (11,7%) dintre muncitorii din agricultură, cea mai mare scădere din toată Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat analizate de Comisia Europeană.
Scăderea numărului de muncitori din agricultură poate avea cauze diferite, potrivit unor specialiştii în agricultură, dar şi unor fermieri din România, care susţin că nu se poate vorbi despre o cauză principală.
Cezar Gheorghe, expert în piaţa cerealelor, a declarat pentru Ziare.com că fiscalitatea ridicată a făcut ca mulţi fermieri să caute zonele gri ale sectorului, optând să lucreze cu zilieri sau cu muncitori fără contract de muncă. Astfel, aceste afaceri devin atât de mici încât dispar din statisticile oficiale făcute la nivel european. Problemele nu se opresc însă aici.
„Se poate ca o mare parte dintre ei să fi lăsat pur şi simplu baltă pământul sau să-l fi dat altor firme să-l lucreze. Un procent mic din această scădere poate fi atribuit şi deceselor pentru că ştim că sunt mulţi seniori care lucrează în acest sector. Totuşi, cifrele arată o discrepanţă foarte mare”, afirmă acesta.
Pe de altă parte, Alexander Degianski, fermier în judeţul Timiş, explică faptul că în contextul economic existent, fermierii au căutat modalităţi prin care să-şi reducă cheltuielile fără să afecteze productivitatea. Astfel, unii au preferat să investească în utilaje mai mult decât în forţa de muncă.
„Mulţi prieteni care sunt fermieri în alte regiuni ale ţării spun că nu găsesc forţă de muncă să angajeze. În unele cazuri şi angajaţii au pretenţii nerealiste, fără să aibă o pregătire bună pentru tehnologiile noi care se folosesc, dar există şi mulţi fermieri care, decât să angajeze 5 oameni care azi vin şi mâine nu mai vin, aleg să cumpere un utilaj mai bun”, a declarat acesta pentru Ziare.com.
Fermierul mai explică şi faptul că România are cea mai mare scădere a forţei de muncă şi pentru că a avut de-a lungul timpului şi are în continuare cel mai mare procent al populaţiei implicate în agricultură.
Chiar dacă numărul muncitorilor a scăzut simţitor în ultimul deceniu, datele Eurostat ne arată că în continuare avem o mare parte din forţa de muncă activă în acest sector. Dacă în urmă cu zece ani, aproape 30% dintre românii care aveau un loc de muncă lucrau în agricultură, în 2023, nivelul a coborât spre 20%, dar tot a rămas cel mai mare din Uniunea Europeană.
„România, faţă de restul Uniunii Europene, are cel mai mare procent al populaţiei angrenate în agricultură. E ca atunci când compari creşterea economică a unor ţări. E normal ca ţări precum Haiti sau El Salvador să aibă creştere economică de 20% pentru că au pornit de la fundul sacului, iar ţări precum Norvegia să aibă creştere economică de doar 2%. Noi am avut un procent anormal de mare în ceea ce priveşte procentul oamenilor care lucrau în agricultură”, afirmă Alexander Degianski.
Fermierul mai spune că în spatele aspectelor mai puţin pozitive, ar trebui să privim cifrele Eurostat şi ca o dovadă a evoluţiei economice a României, care a reuşit să fie competitivă şi să se afirme în domenii total necunoscute până acum câteva decenii.
„Nu mai ai cum să ai acelaşi procent de forţă de muncă în agricultură odată cu dezvoltarea unei ţări. Totuşi, România are un PIB de peste 400 de miliarde de euro, suntem destul de bine. Ar fi anormal să avem în continuare un procent mare din populaţie activă în agricultură.
Foarte mulţi s-au şi reprofilat, alţii nu mai vor să rămână în agricultură şi din cauza faptului că sunt alte meserii care sunt mai bine văzute din punct de vedere social, vor un program fix, chiar dacă salariul este mai mic”.