Codul Muncii ar putea fi modificat semnificativ. Vezi ce propune Blocul Naţional Sindical

(Arhivă 2014) Miting de protest al sindicatelor din Cartel ALFA desfăşurat în faţa Guvernului României, la Piaţa Victoriei
(Arhivă 2014) Miting de protest al sindicatelor din Cartel ALFA desfăşurat în faţa Guvernului României, la Piaţa Victoriei (Epoch Times România)
Loredana Diacu
06.09.2015

Codul Muncii ar urma să fie modificat semnificativ, potrivit unei iniţiative legislative cetăţeneşti adoptate tacit, miercuri, de Senat, relatează avocatnet.ro.

Potrivit sursei citate, proiectul, iniţiat de Blocul Naţional Sindical (BNS), a trecut cu succes la începutul acestui an de verificările Curţii Constituţionale şi prevede flexibilizarea relaţiilor de muncă şi echilibrarea raportului dintre salariaţi şi angajatori. Printre principalele noutăţi incluse în proiect se numără modificarea contractului individual de muncă, durata concediului de odihnă şi sporurile pentru muncă suplimentară.

Propunerile de modificare a CIM vor fi comunicate în scris salariatului

Proiectul de lege introduce obligaţia angajatorului de a comunica în scris salariatului orice propunere de modificare a contractului individual de muncă (CIM), salariatul urmând ca, în cel mult zece zile, să ofere, tot în scris, un răspuns. Dacă acesta va fi de acord, actul adiţional la contract se va încheia în termen de 15 zile.

În cazul în care salariatul nu va fi de acord cu propunerea angajatorului sau dacă nu oferă un răspuns în termenul de zece zile, contractul nu va putea fi modificat.

Concediu de odihnă mai mic pentru angajaţii cu normă parţială

În prezent, angajaţii cu normă întreagă şi cei cu fracţiune de normă au dreptul anual la acelaşi număr de zile de concediu de odihnă (adică cel puţin 20 de zile lucrătoare pe an), prevedere ce urmează să fie schimbată, astfel încât salariaţii cu normă parţială să beneficieze de concediu de odihnă proporţional cu timpul efectiv lucrat. Totuşi, se prevede că părţile vor putea stabili -- prin contractul colectiv de muncă aplicabil -- o durată mai mare decât aceasta.

De asemenea, în contractul colectiv de muncă - sau prin CIM - se va putea stabili o durată egală cu cea la care au dreptul salariaţii cu norma întreagă.

Ore suplimentare săptămânale mai multe în anumite domenii de muncă

Potrivit Codului Muncii, durata maximă a timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, nu trebuie să depăşească 48 de ore pe săptămână, această medie de 48 de ore fiind calculată pe o perioadă de referinţă de patru luni calendaristice.

Propunerea BNS prevede exact în ce domenii perioada aceea de referinţă va putea să fie mai mare de patru luni, dar de cel mult şase luni. Astfel, durata săptămânală a timpului de muncă va putea trece simţitor peste cele 48 de ore pentru activităţile de securitate şi supraveghere ce necesită prezenţa permanentă în scopul de a proteja bunuri şi persoane (gardieni, paznici, firme de pază şi securitate); activităţile care implică nevoia de continuitate a serviciilor/producţiei (servicii medicale, mass media, agricultură, transportul de călători) şi sectorul transporturilor feroviare.

Sporuri pentru muncă suplimentară şi pentru disponibilitatea în timpul liber

Proiectul BNS mai prevede că munca suplimentară va fi compensată prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile, faţă de 60, cât este în momentul de faţă, plus că se va acorda automat şi un spor de cel puţin 75% din salariul de bază.

De asemenea, iniţiatorii propun şi acordarea unui spor pentru perioadele în care salariatul se află la dispoziţia angajatorului în timpul său liber. În această situaţie, activitatea va fi remunerată asemenea muncii suplimentare.

Telemunca

Noul proiect introduce noţiunea de telemuncă, aceasta fiind definită drept "o formă de organizare a muncii prin intermediul căreia salariaţii, utilizând tehnologiile informatice, îndeplinesc atribuţiile specifice funcţiei, ocupaţiei sau meseriei pe care o deţin în alt loc decât sediul sau domiciliul angajatorului, după caz".

Telesalariaţii îşi vor putea stabili singuri programul de lucru, iar angajatorul va putea să verifice activitatea acestora în condiţiile stabilite prin CIM sau prin contractul colectiv de muncă. Telesalariaţii şi angajaţii care lucrează la sediul angajatorului vor beneficia de aceleaşi drepturi.

Articolul integral poate fi citit aici

Pentru a intra în vigoare, proiectul legislativ trebuie adoptat de Camera Deputaţilor, promulgat prin decret prezidenţial şi publicat în Monitorul Oficial.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.



România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor