China şi războiul din Ucraina. Care ar fi adevăratul motiv din spatele celei mai recente manevre a Beijingului [Analiză]

În ultimul an, liderii din Occident au încercat să convingă China să îi ajute să pună capăt războiului din Ucraina, dar acum Beijingul a dat cel mai ferm răspuns de până acum, şi nu este ceva ce mulţi din Occident şi-ar fi dorit să audă, se arată într-o analiză publicată de BBC.

În ultimele zile, China a lansat o ofensivă la nivel asertiv, începând cu turneul în Europa al diplomatului de top Wang Yi, care a culminat cu o primire călduroasă din partea preşedintelui rus Vladimir Putin, la Moscova.

Autorul analizei subliniază faptul ca Beijingul a publicat nu unul, ci două documente de poziţie - primul oferind soluţia chineză la război, iar celălalt schiţând un plan pentru pacea mondială şi ambele reiau, practic în mare parte, punctele de discuţie ale Chinei de anul trecut, solicitând respectarea suveranităţii Ucrainei dar şi protejarea intereselor de securitate naţională ale Rusiei, opunându-se în acelaşi timp utilizării sancţiunilor unilaterale aplicate de SUA.

Este posibil ca Occidentul să nu fie impresionat de mesajul Chinei, dar Beijingul nu a fost probabil niciodată preocupat să convingă Vestul.

Obiectivul Chinei: trimiterea unui mesaj clar către SUA

Potrivit sursei citate, China caută în mod clar să se poziţioneze ca un pacificator global. Un indiciu evident cu privire la persoanele pe care încearcă cu adevărat să le "farmece" se află într-unul dintre documentele sale, în care menţionează implicarea Asiei de Sud-Est, a Africii şi a Americii de Sud - aşa-numitul Sud Global.

Prin predicarea unei viziuni alternative la o ordine mondială condusă de SUA, aceasta face curte restului globului, care urmăreşte să vadă cum gestionează Occidentul criza ucraineană.

Însă un alt obiectiv este acela de a trimite un mesaj clar Statelor Unite.

"Există un element de sfidare. Este un semnal: 'Dacă lucrurile se înrăutăţesc între noi, am la cine să mă adresez'. Rusia nu este singură, ceea ce înseamnă că nici eu nu voi fi singur când va exista o confruntare... nu vă simţiţi confortabil în a mă intimida", a afirmat Alexander Korolev, expert în legăturile sino-ruse la Universitatea din New South Wales.

Momentul ales, spun observatorii, este un indiciu. Relaţiile dintre SUA şi China au atins un nou minim, exacerbate de saga balonului de spionaj. Unii s-au întrebat, de asemenea, de ce China - dacă intenţia sa este de a ajuta la încheierea războiului - abia acum face marele său efort diplomatic pentru pacea din Ucraina.

"China a avut numeroase ocazii de a-şi manifesta leadershipul, a fost invitată de la începuturi să contribuie la încheierea războiului... Dacă scopul ei ar fi fost să afişeze cu adevărat imaginea unui lider global, nu ar fi stat pe gard timp de un an şi apoi să încerce să facă un dans diplomatic", a declarat Dr. Korolev.

A existat un al treilea obiectiv, iar acesta a putut fi văzut în itinerariul domnului Wang.

Vizitând Franţa, Germania, Italia şi Ungaria, ai căror lideri sunt percepuţi de China ca adoptând o poziţie mai puţin dură faţă de Rusia, Wang ar fi putut testa apele pentru a vedea dacă China ar putea atrage o parte din Europa pe orbita chineză.

Beijingul vede o "convergenţă logică de interese. Consideră că SUA are o putere hegemonică şi că o mare parte a lumii transatlantice ar putea beneficia de pe urma detaşării de acest sistem" cu aceste ţări, a declarat Zhang Xin, expert în economie politică internaţională la Universitatea Normală din China de Est din Shanghai.

Dar este discutabil dacă Beijingul va reuşi să atingă acest obiectiv. Discursul lui Wang la Conferinţa de Securitate de la München, în care a criticat SUA, nu a fost bine primit într-o sală plină de cei mai fideli aliaţi ai Americii şi, potrivit diplomaţilor, nu a făcut decât să sporească neîncrederea în adevăratele motivaţii ale Chinei.

Turneul său "a fost un impuls foarte deschis pentru a spune: 'Nu avem probleme cu Europa, avem probleme cu SUA, putem rezolva lucrurile cu voi, europenii, iar voi trebuie să înţelegeţi că SUA vă conduce pe un drum problematic'", a declarat Andrew Small, un cercetător specializat în relaţiile dintre Europa şi China la think tank-ul German Marshall Fund.

"Dar cred că, în majoritatea locurilor din Europa, acest mesaj nu a prea prins".

Întrebarea cheie acum este dacă Beijingul îşi va respecta cuvântul de a face pace în timp ce îşi strânge relaţiile cu Rusia.

SUA a avertizat săptămâna aceasta că Beijingul ia în considerare furnizarea de arme letale Rusiei şi că firmele chineze au furnizat deja tehnologie neletală cu dublă utilizare - articole care ar putea avea atât utilizări civile, cât şi militare, cum ar fi drone şi semiconductori.

În mod public, China a reacţionat cu o retorică furioasă. Dar, în spatele uşilor închise, Wang i-a spus clar lui Josep Borrell, înalt oficial al UE, că nu va furniza arme Rusiei.

Preşedintele rus Vladimir Putin l-a întâmpinat călduros pe Wang la Moscova.

Potrivit lui Borrell, Wang a mai întrebat: "De ce vă arătaţi îngrijorat de faptul că eu aş putea furniza arme Rusiei, când dumneavoastră furnizaţi arme Ucrainei?".

Este o replică revelatoare, spun observatorii, care arată că Beijingul încă mai crede cu adevărat că Occidentul este de vină pentru alimentarea războiului.

"Trimiterea de arme către orice parte beligerantă este considerată o escaladare suplimentară - aceasta este poziţia statului chinez până acum", a declarat Dr. Zhang.

Există scepticism cu privire la faptul că Beijingul ar furniza arme Moscovei, având în vedere că acest lucru contravine intereselor chineze.

O astfel de mişcare ar fi considerată de alţii ca o escaladare clară a războiului şi ar duce la sancţiuni şi la întreruperea comerţului cu Occidentul - extrem de dăunător pentru China, deoarece UE şi SUA se numără printre principalii săi parteneri comerciali.

De asemenea, ar creşte semnificativ tensiunile globale şi probabil că i-ar împinge şi mai mult pe aliaţii SUA în braţele Washingtonului, împiedicând planul Beijingului de a-i atrage pe unii dintre ei.

Ceea ce este mai probabil să se întâmple, spun observatorii, este că Beijingul va continua sau chiar va intensifica sprijinul indirect acordat Rusiei, cum ar fi stimularea comerţului economic - care a oferit un colac de salvare financiară Moscovei - şi abţinerea de la sancţiunile impuse Rusiei.

Potrivit Dr. Small, acestea ar putea chiar să furnizeze mai multă tehnologie cu dublă utilizare prin intermediul unor state terţe, cum ar fi Iranul sau Coreea de Nord, astfel încât să poată oferi sprijin "cât mai uşor de negat posibil".

Dar, pe măsură ce războiul se prelungeşte, problema furnizării de arme letale va ieşi la suprafaţă, a avertizat el.

"Nu s-a pus încă problema ce fel de lucruri semnificative ar putea fi cerute Chinei, deoarece anterior Rusia nu a avut nevoie de realimentare. Dar ei se lovesc de această conjunctură. Cât timp este China dispusă să spună Rusiei că nu o va face?", a declarat Dr. Small.

Cu câteva zile înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, Xi Jinping şi Vladimir Putin au declarat că au o "prietenie fără limite". Un an mai târziu, China va trebui să răspundă la întrebarea cât de departe ar merge pentru prietenul său special.