China sfidează Mama Natură. Acum doreşte să schimbe clima

Recent au fost lansate circa 15.000 de rachete încărcate cu iodură de argint pentru a produce ploaie artificială. Investiţia se ridică la aproximativ 130 de milioane de euro. Acesta este planul naţional de cucerire a naturii, care se va realiza prin provocarea unor condiţii climatice prin mijloace tehnologice. Un obiectiv al Centrului de Schimbare a Vremii din cadrul Administraţiei de Meteorologie de la Beijing.

„Ploaia artificială” este un proiect la care oamenii de ştiinţă chinezi lucrează de zeci de ani şi au existat mai multe experimente, dar la o scară locală. De data aceasta China vrea să-l aplice pe aproape tot teritoriul său imens şi a alocat deja sume considerabile: 1,1 miliarde de yuani (130 de milioane de euro ) pentru a construi un sistem de primă intervenţie în nord-estul ţării.

Cum funcţionează

Lunile iulie şi august ale acestui an au fost luni de foc, cele mai calde din 1951. Pentru a ajuta agricultorii din centru şi sudul ţării a fost folosit sistemul cunoscut sub numele de „semănarea norilor”: au fost risipite în cer substanţe capabile să coaguleze moleculele de apă transformându-le în picături de ploaie suficient de mari pentru a cădea pe pământ. Pentru a realiza acest lucru au folosit tunuri care au tras numai în luna iulie 15.987 de obuze de artilerie şi 727 de rachete. Au intrat în acţiune chiar şi avioanele pentru a bombarda norii cu iodură de argint. ”Ofensiva” din iulie împotriva norilor a costat statul chinez 25 de milioane de euro.

Oamenii de ştiinţă de la Administraţia de Meteorologie din China sunt convinşi că ”nu au aruncat în aer” fondurile lor. Ei susţin că în provinciile arse de soare din Hunan şi Zhejiang temperatura a scăzut după această intervenţie. Zhanyu Yao, un cercetător de la Centrul de Schimbare a Vremii, a declarat pentru China Daily că „semănarea norilor serveşte doar pentru a ajuta natura să aducă ploaia, nu să o creeze”.

Potrivit Centrului Meteo de la Beijing, din anul 2002 până în 2011 cu aceste sisteme au fost induse să cadă circa 500 de miliarde de tone de ploaie deasupra a peste 5 miliarde de kilometri pătraţi de teritoriu. Cu reţeaua naţională folosită la capacitate maximă, China îşi propune să aibă 60 de miliarde de tone de ploaie pe an şi să elimine grindina de pe 540 de kilometri pătraţi de teren cultivat.

Gloanţe, tunuri şi bombardiere, instrumente înspăimântătoare folosite din ambiţia de a cuceri natura

Pentru moment, rezultatul cel mai concret a fost înregistrat de fabrica Jiangxi Xinyu Tehnologie Guoke, care produce cartuşele speciale folosite pentru „semănarea norilor”. Şeful de vânzări al fabricii a declarat pentru ziarul Jianxi Daily că depozitele sunt goale, chiar dacă activitatea de asamblare funcţionează şapte zile pe săptămână: „În mod normal producem 1.200 de cartuşe pe zi, dar acum am ajuns la 3.000 pe zi”.

Dar rămâne o îndoială serioasă: iodura de argint este o substanţă toxică. Care sunt daunele provocate de enorma cantitate dispersată în atmosferă?

Oamenii de ştiinţă chinezi studiază cum să le înlocuiască, dar în acelaşi timp ignoră efectele dezastroase ale acestor substanţe toxice declarând că un glonţ de ploaie conţine „doar” un gram de iodură de argint. În schimb un avion bombardează cu doze de 300 de grame. Dar acest lucru nu este menţionat, s-au oprit la gloanţe.

Pe de altă parte, originea acestor experimente este militară: ce este mai bine decât un potop mare care creează o mlaştină imensă şi blochează mijloacele de transport şi soldaţii inamicilor?

Primele teste au fost efectuate în timpul Războiului Rece. În Vietnam americanii au lansat „Operaţiunea Popeye” pentru a încerca să intensifice puterea musonului şi a-l opri pe Ho Chi Minh, care trecând prin Laos şi Cambodgia a permis vietcongului să se infiltreze în partea de sud. Potrivit analelor Statele Unite ale Americii, perioada musonului a fost prelungită cu vreo 30 de zile: a fost inventată expresia „Facem noroi, nu război”.

Chiar şi ruşii au folosit sistemul pentru a „descărca” norii înainte de marile parade militare din Piaţa Roşie şi a permite acestora să se desfăşoare pe timp uscat. Israelienii „produc” ploaia artificială din anul 1960, din motive agricole.

În orice caz, la Beijing săptămâna acesta a plouat „cu găleata” şi fără să se audă zgomotul tunurilor, lăsând aerul un pic mai curat (China este renumită ca fiind una dintre ţările cele mai poluate din lume). A intrat în acţiune "Mama Natură".