China: renumită jurnalistă de 70 de ani, silită să-şi mărturisească "crimele" în direct

Mass-media de stat din China a transmis joi o înregistrare Gao Yu, o renumită jurnalistă chineză care fusese dată disparută acum două săptămâni. Emisiunea Yu se afla într-o secţie de poliţie şi îşi mărturisea vina într-o serie de acuzaţii, cerând totodată statului să o pedepsească pentru crimele sale.

Gao este acuzată de divulgarea unor secrete de stat (acuzaţie frecvent folosită de Partidul aflat la conducerea Chinei pentru a închide jurnaliştii prea zgomotosi) canalelor de mass-media de peste hotare.

Înregistrarea reflectă clar metodele folosite de autorităţi pentru a înăbuşi disidenţa, mărturisirile de vinovăţie în direct fiind des folosite de autorităţile comuniste în cazul în care cei arestaţi sunt persoane de notorietate.

Poliţia din Beijing a arestat-o pe Gao, în vârstă de 70 de ani, la 24 aprilie, după ce a primit ordin de la un grup special de lucru, cu sediul în Beijing. Motivul? Un "document confidenţial" a fost publicat pe un site din SUA în august anul trecut.

Gao a pledat „vinovat” la acuzaţiile de obţinere şi transmitere a documentului secret în cauză, o acţiune despre care a spus că o "regretă profund" şi pentru care este "dispusă să accepte pedeapsa legală". Potrivit relatărilor din presa chineză, Gao a obţinut documentul în iunie anul trecut, l-a scanat în computerul său şi apoi l-a trimis prin e-mail peste hotare.

Gao a fost înfăţişată într-o cameră mică de poliţie, purtând o vestă portocalie de prizonier. În timp ce îşi făcea mărturisirea, faţa ei era transmisă neclar, din motive încă necunoscute. Situaţia a îngrijorat analiştii, care se tem pentru sănătatea jurnalistei. Torturile crunte sunt la ordinea zilei în China, iar în cazul şedinţelor de auto-incriminare ca aceasta, de obicei victimele apar în clar pentru a arăta că asupra lor nu s-a folosit tortura.

"Cred că ceea ce am făcut a încălcat legea şi a prejudiciat interesele statului" a declarat Yu, în timp ce îşi freca nervos mâinile. "A fost foarte rău". Poliţiştii au dat din cap cu asprime. "Accept sincer lecţia şi pledez vinovat", a adăugat jurnalista.

Niciun raport oficial nu a clarificat despre ce document secret este vorba, dar mulţi analişti au susţinut că probabil este vorba de celebrul Document Nr. 9", despre care mass media, inclusiv Epoch Times, a raportat pe scară largă anul trecut.

"Documentul Nr. 9", publicat de grupul media Ming Jing Hong Kong în luna august a anului trecut, transmitea noile directive ideologice de la Departamentul Central de Propagandă al Partidului Comunist Chinez. Universităţilor chineze li se pretindea să stea departe de "şapte rele sociale": valorile universale, libertatea presei, drepturile cetăţenilor, a societăţii civile, greşelile istorice ale Partidului Comunist, independenţa sistemului judiciar şi "elita burgheză".

Analiştii sistemului politic din China au considerat că documentul, precum şi campania care l-a urmat, au aruncat din nou China în epoca Revoluţiei Culturale.

Niciun raport oficial nu a explicat pe deplin "Documentul Nr. 9", însă unele site-uri guvernamentale locale l-au discutat în luna mai a anului trecut. Deşi ştirile au fost şterse mai târziu, a rămas pe Internet un screenshot de la o circulară. Aceasta anunţa că oficialii de la Comitetul de Construcţii Rurale din oraşul Chongqing au studiat documentul.

În afară de natura "secretă" a documentului, analiştii consideră că arestarea şi pedepsirea lui Gao Yu sunt un atac deschis asupra presei din China. Bao Tong, consilier politic al fostului lider reformist al Partidului, Zhao Ziyang, demis în timpul turbulenţelor din 1989 din Tiananmen, a subliniat că există o serie de "lucruri ciudate" privind acuzaţiile împotriva lui Gao.

"În cazul în care colectarea şi furnizarea de informaţii este condamnată, de ce există oare jurnalismul?", a întrebat Bao Tong.

Gao a lucrat în mass-media chineză din 1979 şi a fost condamnată la închisoare deja de două ori pentru curaj. Prima dată pe 3 iunie 1989, fiind arestată şi reţinută peste un an din cauza raportărilor despre mişcarea studenţească care a fost înnăbuşită pe 4 iunie.

Apoi, în octombrie 1993, Gao a fost arestată din nou şi condamnată de data aceasta la şase ani de închisoare pentru "publicarea de secrete de stat". În februarie 1999, ea a ieşit pe cauţiune din cauza sănătăţii precare. Jurnalista a câştigat o serie de premii internaţionale de jurnalism, inclusiv Stiloul de Aur al Libertăţii, Premierul de Curaj în Jurnalism de la Fundaţia Internaţională Media a Femeilor, Premiul Libertăţii Guillermo Cano şi altele.

O parte din munca lui Gao a produs controverse intense în afara Chinei. Într-un editorial pentru ediţie chineză online a Deutsche Welle, publicat în luna ianuarie a acestui an, Gao a scris că un grup de lucru de securitate secretos din interiorul Partidului Comunist a trimis în 2012 "materiale către Bloomberg News despre fiecare membru al comisiei permanente", cu excepţia a doua persoane. Bloomberg a publicat mai târziu în acel an revelaţiile, pretinzând că se bazează pe documente disponibile public cu privire la averea familiei Xi Jinping.

Utilizarea de mărturii forţate difuzate la televizor a fost un procedeu larg folosit în timpul Revoluţiei Culturale din anii 1960 şi 1970, şi mulţi intelectualii chinezi au comparat tratamentul aplicat lui Gao Yu şi altora cu cel aplicat la vremea respectivă. Metoda este folosită de către Partid Comunist Chinez atât pentru a umili persoana respectivă cât şi pentru a-i avertiza pe alţii să nu comită acelaşi tip de fapte.

Printre cei care au fost vizaţi într-o manieră similară se numără şi Charles Xue, un antreprenor şi investitor chinezo-american. În timp ce era în detenţie în septembrie anul trecut el a fost forţat să mărturisească că a vizitat prostituate. Xue îşi câştigase o reputaţie pentru discursul său ascuţit în criticarea Partidul Comunist şi avea milioanele de followers online. El făcea apel la libertatea de exprimare şi democraţie în China.

Chen Yongzhou, un reporter de la un ziar din Guangzhou, a apărut de asemenea la Televiziunea Centrală din China recunoscând că a luat mită pentru a raporta "ştiri false" despre corupţia de la Întreprinderea de stat Zoomlion. Înainte ca Chen să fie judecat în instanţă el a fost silit să-şi mărturisească "crimele" la televiziunea naţională.