China îşi întăreşte forţele aeriene. Achiziţionează două companii aerospaţiale europene

Forţele aeriene ale Chinei vor ajunge în curând o provocare pe cerul global, compania chineză Guangdong Elecpro Electric Appliance Hollding anunţând că va achiziţiona două companii aerospaţiale europene.

Una dintre cele două companii, Mistral Engines din Elveţia, se ocupă cu producerea motoarelor pentru aparate de zbor, elicoptere şi autovehicule militare autonome (drone n.r.-). A doua companie, SkyTrac din Germania, produce elicoptere.

Înaintea celor două achiziţii, Aviation Industry Corporation of China (AVIC) a cumpărat Thielert Aircraft Engines din Germania şi Fischer Advanced Composite Components din Austria, conform IHS Jane.

Noua gamă de achiziţii vine să confirme întărirea programelor aerospaţiale ale Chinei şi să reducă diferenţa de tehnologie militară dintre Est şi Vest.

Acorduri cu Rusia

Pe lângă tehnologia din Europa, regimul chinez a dezvoltat noi legături în domeniul militar cu vecinul său nordic, Rusia. În timpul vizitei efectuate de preşedintele rus Vladimir Putin în China, Beijingul şi Moscova au semnat 49 de acorduri, ce includ şi planuri de îmbunătăţire a cooperării militare. Printre aceste acorduri, se află şi mai multe proiecte aerospaţiale sino-ruse.

Rusia îi va furniza Chinei un nou elicopter bazat pe modelul, Mil Mi-26, un elicopter militar şi de transport capabil să transporte până la 82 de soldaţi echipaţi.

De asemenea, cele două ţări au convenit să coopereze şi la dezvoltarea unui avion de zbor comercial cu 400 de locuri, care va concura cu modelele Airbus şi Boeing.

O nevoie urgentă de dezvoltare a forţelor aeriene

China s-a arătat foarte interesată să-şi dezvolte sectorul aerospaţial. Conform unui material din 2013 al Royal Aeronautical Society a Marii Britanii, „domeniul aerospaţial a fost considerat un mod principal de a spori performanţele economice ale Chinei”.

Interesul faţă de domeniul aerospaţial militar este chiar mai mare, mai ales odată cu pretenţiile teritoriale tot mai mari ale Chinei, care a provocat tensiuni militare cu aproape toţi vecinii săi.

Totuşi, dezvoltarea tehnologică a fost mai degrabă înceată, programul aerospaţial militar şi civil întâmpinând mai multe probleme comune.

Armata Populară de Eliberare a Chinei susţine că are cel puţin 1.321 de aparate de zbor. Kyle Mizokami, un expert în domeniul apărării şi securităţii în Asia, a explicat că numărul aparatelor de zbor se apropie de numărul avioanelor deţinute de armata Statelor Unite.

Problema Chinei este că avioanele deţinute sunt foarte vechi. Mizokami a explicat că numai 502 avioane de zbor ale Chinei sunt moderne, dintre care 296 sunt avioane Su-27s din Rusia şi alte 206 sunt modelul J-10s, de fabricaţie proprie.

Cât despre celelalte 819 avioane de luptă, majoritatea sunt modele proiectate în anii 1960 şi construite în anii 1970.

„Acestea nu ar rezista prea mult într-un război în care se trage”, a precizat Mizokami.

În aceste condiţii, China depune eforturi mari pentru a dezvolta următoarea generaţie de aparate de zbor supersonice, J-20, totuşi fără prea mult succes până acum.

Pe lângă faptul că avioanele J-10 ale Chinei încă se bazează pe motoarele AL-31FN importate din Rusia, se suspectează că J-20 este o copie după modelul rus retras MiG-144. Mai rău, se crede că J-20 va fi gata abia în 2017 sau în 2020. Până în 2020, se crede că Statele Unite va dezvolta un aparat de zbor de generaţie nouă.

Astfel, China a încercat din răsputeri să-şi avanseze industria aerospaţială cu resurse din exterior – cumpărând companii străine când poate, semnând parteneriat în alte situaţii, şi furând tehnologie prin spionajul cibernetic atunci când ofertele îi sunt refuzate.