China doreşte să cumpere America Latină

Când ai de a face cu China totul este mare, în special cifrele. Acum China a anunţat o altă sumă mare: un program de investiţii în valoare de 250 de miliarde de dolari pentru America de Sud.

Problema cu cifrele este că pe de o parte ele ascund o mulţime de lucruri şi pe de altă parte trag concluzii pripite care pur si simplu nu sunt reale după o examinare în detaliu a situaţiei.

Şi da, 250 de miliarde de dolari reprezintă o valoare relativ mare dar investiţia, în mare parte sub formă de împrumuturi şi bani pentru infrastructură se întinde pe o perioadă de peste 10 ani. Dintr-o dată, ajungem la doar 25 de miliarde de dolari pe an pentru un întreg continent, care în 2013 a avut un PIB de 5,7 trilioane de dolari, incluzând Caraibele.

Văzută din cealaltă parte, suma de 25 de miliarde de dolari reprezintă doar 0,6% dintre rezervele totale de valută străină ale Chinei, probabil fiind chiar mai puţin decât dobânda pe care o primeşte pentru suma de peste 1 trilion de dolari avută în Trezorerie. China ştie că trebuie să diversifice această sumă imensă de bani şi foloseşte fiecare oportunitate.

Şi nu în ultimul rând, comparând această sumă cu alte ţări, Statele Unite au investit 22,6 miliarde de dolari în America de Sud în investiţii străine directe, aici nefiind incluse împrumuturile oficiale.

Nu există niciun dubiu că sectorul de stat al ţărilor socialiste eşuate din America de Sud are nevoie de dolari lichizi.

După ce şi-au distrus economiile prin naţionalizare şi industrii productive suprareglementate, ţări precum Venezuela şi Ecuador aşteaptă să primească împrumuturi în valoare de 20 de miliarde de dolari şi respectiv 7,5 miliarde. Împrumuturi pentru a cumpăra produse din Europa, SUA şi China.

Economiile lor ineficiente au fost ţinute pe linia de plutire prin preţuri ridicate la materialele brute, preţuri care acum au scăzut mult în principal datorită unei cereri tot mai mici din partea Chinei.

Prin urmare, în timp ce investiţiile din sectorul privat american se micşorează, sectorul de stat al Chinei ocupă locul vacant. China doreşte să câştige influenţa şi să îşi asigure resurse naturale ieftine (în principal petrol) pentru o perioadă în care economia sa începe din nou să prindă avânt.

Prin cumpărarea statelor socialiste ale Americii de Sud (în special Venezuela), China mizează împotriva unei pieţe care arată că aceste ţări au 90% şanse să nu îşi poate achita obligaţiile financiare în următorul an. China preia riscul sud-american pe care Vestul îl evită, situaţia fiind destul de similară cu statele sovietice satelit din timpul Războiului Rece.

Aşadar, cu fiecare investiţie făcută trebuie luate în considerare şi câştigurile sau restituirea banilor împrumutaţi. Nimeni în toate minţile nu ar împrumuta bani în acest moment acestor ţări aflate în pragul falimentului şi care au un trecut în respingerea investitorilor privaţi şi publici.

Poate China crede, deoarece este bogată şi puternică, că ţările respective nu vor îndrăzni să îi facă vreo farsă? Ar putea avea dreptate deoarece există deja un grad ridicat de dependenţă de China în America de Sud, fie pentru dolari, importuri, sau transfer de tehnologie.

Totuşi, ţărilor mici nu le este frică să se lupte cu China, care pe de altă parte are un trecut impresionant în irosirea banilor în investiţii străine riscante.