China a trimis 147 de avioane de luptă în zona Taiwaneză de pe 1 octombrie

Beijingul a trimis 56 de avioane de vânătoare în zona de apărare aeriană a Taiwanului pe 4 octombrie, în cadrul celei mai mari demonstraţii de forţă înregistrate de insula autoguvernată.

Valul de avioane trimise luni a marcat, de asemenea, a patra zi de hărţuire militară susţinută împotriva Taiwanului, care a înregistrat încălcarea spaţiului său aerian de către aproximativ 150 de avioane militare de la începutul lui octombrie.

Cea mai recentă incursiune a inclus 34 de avioane J-16 şi 12 bombardiere H-6, potrivit Ministerului Apărării Naţionale din Taiwan. Alte patru J-16 chineze au apărut în partea de sud-vest a zonei de identificare a apărării aeriene din Taiwan - o zonă tampon din afara spaţiului aerian al insulei.

În ultimul an, tensiunile de-a lungul Strâmtorii Taiwanului s-au intensificat, pe măsură ce regimul comunist şi-a intensificat presiunea militară şi diplomatică asupra insulei. Forţele aeriene ale regimului au efectuat peste 500 de incursiuni militare în cele nouă luni ale acestui an, comparativ cu 380 în 2020, potrivit autorităţilor taiwaneze.

Ultima serie de incidente a început pe 1 octombrie - cea de-a 72-a aniversare a fondării regimului comunist. De atunci, 149 de avioane de război chineze au survolat teritoriul.

Hărţuirea intensă survine pe fondul unor probleme masive ale sistemului financiar chinez şi a creşterii asertivităţii regimului comunist în Marea Chinei de Sud şi Strâmtoarea Taiwanului.

Chang Yen-ting, un general locotenent (ret.) al forţelor aeriene din Taiwan, consideră că acţiunile sunt, în parte, un răspuns la atenţia tot mai mare pe care comunitatea internaţională o acordă guvernului democratic din Taiwan.

Statele Unite, Australia, Marea Britanie şi Japonia au criticat din ce în ce mai mult agresiunea militară a Chinei în regiunea indo-pacifică. Unele ţări europene - inclusiv Lituania, care a fost parte a grupului 17+1, a deschis relaţii diplomatice cu Taiwanul în ultimul an, ca răspuns la agresivitatea chineză.

Taiwanul a solicitat, de asemenea, aderarea la pactul comercial format din 12 naţiuni cunoscut sub numele de Acordul cuprinzător şi progresiv pentru parteneriatul trans-Pacific sau CPTPP, în care şi China încearcă să devină membru.

Între timp, Australia şi Japonia şi-au exprimat reticenţa faţă de perspectiva de a primi Beijingul în blocul comercial din cauza utilizării coerciţiei economice asupra ţărilor membre. Ambele ţări, împreună cu Canada şi Statele Unite, şi-au exprimat sprijinul pentru cererea Taiwanului.

„Lupta Taiwanului pentru o recunoaştere internaţională mai mare este probabil să treacă peste liniile roşii ale PCC [Partidul Comunist Chinez], a declarat Chang pentru Epoch Times. Oficiali ai Partidului au susţinut întotdeauna că sprijinul acordat Taiwanului constituie o „linie roşie” care nu poate fi traversată de partenerii Chinei comuniste.

Wu Ming-chieh, un analist militar din Taiwan, a declarat că regimul ar putea continua să tempereze tensiunile în zilele următoare. În timp ce liderul chinez Xi Jinping încearcă să-şi asigure al treilea mandat de lider suprem al Partidului anul viitor, el va crea aparenţele unui front dur împotriva Taiwanului şi a diplomaţiei occidentale care sprijină insula, pentru a scădea presiunea internă, a spus el.

Cu toate acestea, această evoluţie nu este lipsită de risc. „Cu cât acţiunile lor sunt mai însemnate, cu atât mai mult acest lucru ar putea să se întoarcă împotriva lor”, a spus el.

Vorbind luni, într-o conferinţă de presă, secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a cerut Beijingului să „înceteze presiunea militară, diplomatică şi economică şi constrângerea Taiwanului”.

Activitatea militară „provocatoare” a Chinei „este destabilizantă, creşte probabilitatea unor greşeli şi subminează pacea şi stabilitatea regională”, a spus ea. Ulterior, Psaki a adăugat că oficialii americani „transmit în mod privat mesaje clare prin canale diplomatice”.

Confruntat cu criticile SUA, ministerul chinez de externe a dat vina pe Washington, avertizând că vânzările de arme către Taiwan şi navele de război americane care navighează prin strâmtoarea Taiwan pentru a asigura libertatea de navigaţie ar submina relaţiile bilaterale.