Cele mai mari proiecte cu fonduri europene, din Capitală

Din 2007, de la debutul Programului Operaţional Regional (POR) şi până la sfârşitul anului trecut, în regiunea Bucureşti-Ilfov au fost depuse 785 de proiecte, prin care se solicita finanţare în valoare de 4.223 milioane de lei.

Aproape jumătate dintre ele au fost respinse, fie din cauza documentaţiei incomplete, fie din cauză că solicitanţii nu au putut face rost de bani ca să înceapă proiectul, de la bancă sau din altă sursă.

Prin urmare, între 2007 şi 2012, regiunea Bucureşti-Ilfov a contractat efectiv 289 proiecte a căror valoare solicitată se ridică la aproximativ 1.679 milioane lei, cele mai multe fonduri fiind atrase în Capitală, informează site-ul b365.ro, care face o trecere în revistă a celor mai importante proiecte care au primit şi finanţarea necesară pentru a fi puse în practică, în Bucureşti.

"Există anumite probleme în regiunea noastră, care nu sunt şi în alte regiuni, aşa cum este de exemplu faptul că nu avem un inventar al domeniului public aprobat de Guvern. Şi de aici apar tot felul de probleme de cadastru şi intabularea terenului", a declarat directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI), Dan Nicula, explicând astfel, întârzierile de aproape o jumătate de an înregistrate de proiectele cu bani europeni din Bucureşti, comparativ cu alte regiuni.

Potrivit lui Dan Nicula, până în luna martie 2013 ar urma sa mai fie rezolvate o parte din probleme, mai ales în privinţa decontării plăţilor către beneficiari.

"Acum sunt întârzieri de două, trei luni la rambursarea banilor faţă de planul stabilit iniţial. Situaţia urmează să fie remediată, întrucât vom mai angaja personal", a adăugat directorul general al ADRBI.

Pasajul Piaţa Sudului, cel mai scump proiect cu fonduri UE

Datele centralizate de Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov arată că cei mai mulţi bani au ajuns în Bucureşti prin proiecte pe Axa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport: 16 proiecte contractate cu o valoare solicitată de 359,7 milioane lei.

Cea mai mare finanţare, de 127.140.761 lei (peste 28 de milioane de euro), a fost contractată de Primăria Capitalei pentru modernizarea infrastructurii rutiere Piaţa Sudului, contractul fiind semnat la sfârşitul lunii octombrie 2012.

Primarul general, Sorin Oprescu, a dat asigurări că lucrările la Pasajul Sudului nu vor începe însă, până ce nu va fi terminat măcar un sens la podul de la Mihai Bravu, deoarece altfel s-ar crea haos în traficul din întreaga zonă. Termenul de începere a lucrărilor este, potrivit declaraţiilor făcute de primarul Capitalei, data de 1 martie 2013.

Pasajul subteran de la Piaţa Sudului se va realiza pe direcţia Calea Văcăreşti – Str. Niţu Vasile şi va avea o lungime de 356 de metri, din care rampa spre Văcăreşti, 111 metri, iar rampa spre Niţu Vasile, 85 de metri.

Lungimea în subteran va fi de 85 de metri, iar înălţimea de 5 metri. Rampa spre Niţu Vasile va fi o rampă unică, având câte două benzi de circulaţie pe sens. Rampa spre Calea Văcăreşti va fi formată de fapt din două rampe independente, câte una pe fiecare sens de circulaţie, fiecare având câte două benzi.

Pe direcţia strada Niţu Vasile - Calea Văcăreşti, de o parte şi de alta a pasajului rutier, vor fi realizate şi pasaje pietonale. În plus, va fi construit şi un pasaj subteran pietonal care va face legătura între staţia de metrou Piaţa Sudului şi peroanele staţiei de tramvai de pe Şos. Olteniţei.

Un alt pasaj pietonal subteran va fi construit la capătul dinspre str. Niţu Vasile a pasajului rutier (intersecţie str. Niţu Vasile cu str. Secuilor).

La suprafaţă, în intersecţia Calea Văcăreşti – Şos. Olteniţei – Str. Niţu Vasile va fi amenajat, de asemenea, un sens giratoriu cu patru benzi de circulaţie. Localele, adiacente rampelor pasajului rutier, vor fi prevăzute cu câte două benzi pe sens atât pe Calea Văcăreşti, cât şi pe str. Niţu Vasile.

Modernizarea cartierelor Baicului şi Ion Creangă, din Capitală, se face cu bani europeni

În ceea ce priveşte Axa 1 din POR - Dezvoltarea durabilă a oraşelor -poli urbani de creştere, Bucureştiul a reuşit sa contracteze efectiv 28 de proiecte, în valoare de 364 de milioane de lei.

Cele mai multe fonduri europene au fost atrase de Sectorul 2 pentru crearea unui parc de utilitate publică în cartierul Ion Creangă şi pentru instalarea unui sistem de supraveghere video în zonă.

Parcul Ion Creangă este prevăzut cu skatepark, traseu de rampe şi obstacole de diferite grade de dificultate, zonă de fitness cu aparate de sport în aer liber, piste pentru biciclişti pe trasee mountain-bike şi teren multisport pentru baschet, tenis şi minifotbal.

Tot în Sectorul 2, au fost alocate fonduri europene pentru modernizarea străzilor în zona Baicului, pentru amenajarea arhitecturală şi peisagistică a cartierului, dar şi pentru instalarea de camere video în zonă.

Astfel, în luna mai 2012, Primăria Sectorului 2 a fost premiată la Gala Avangarde pentru atragerea celor mai mulţi bani europeni. În total, modernizarea cartierelor Ion Creangă şi Baicului se ridică la 9 milioane de euro.

Fonduri europene vor fi folosite şi pentru modernizarea parcului Drumul Taberei (fost Moghioroş), din Sectorul 6, unde vor fi amplasate şi camere de supraveghere video, transmite b365.ro.

Când a fost semnat contractul de finanţare cu Ministerul Dezvoltării, în septembrie 2011, primarul Sectorului 6 de atunci, Cristian Poteraş, spunea că noul parc Drumul Taberei va fi gata în septembrie 2012. În realitate, acesta va fi finalizat în 2014, anunţă sursa citată.

Parcul Drumul Taberei va fi dotat cu fântâni arteziene "tip Nufăr", una cu 60 de jeturi de apă, foişoare pentru practicarea mai multor jocuri de societate, catarg pentru arborarea drapelului ţării, terenuri de sport, pistă de karting, un monument artistic din oţel inoxidabil "Pasărea măiastră", pistă de carting, ambarcader şi debarcader pentru bărci cu vâsle şi o pasarelă pietonală metalică în arcadă, plus loc de joacă pentru câini.

Valoarea totală a proiectului de modernizare arhitecturală şi peisagistică a Parcului Drumul Taberei este de aproximativ 75 de milioane de lei. Tot din bani europeni, vor fi refăcute spaţiile verzi din cartierele Militari şi Drumul Taberei.

Aproape 260 de milioane de lei pentru infrastructura socială

Peste 260 de milioane de lei au fost atraşi în regiunea Bucureşti - Ilfov prin cele 24 de proiecte contractate Axa 3 din POR privind Infrastructura socială.

Cei mai mulţi bani europeni au ajuns tot în Sectorul 2, unul din proiectele recent inaugurate vizând crearea unui centru de servicii de asistenţă socială pentru persoane vârstnice în valoare de 3,44 milioane de lei.

Noul centru din str. Valer Dumitrescu, nr.33, este dotat cu o bibliotecă virtuală metropolitană, cabinete de recuperare medicală, consiliere psihologică, cursuri de limbi străine şi informatică, la care se adaugă şi o sală de jocuri de societate.

primăria Sectorului 2 a început şi reabilitarea şi modernizarea Colegiului Naţional "Iulia Haşdeu", lucrare estimată la peste 48 de milioane de lei, fonduri obţinute de la UE. Aceleaşi lucrări au fost executate şi la Liceul Teoretic "C.A. Rosetti", valoarea acestora fiind de 10,33 milioane de lei.

În plus, în proiectul de modernizare al şcolii a fost inclusă şi dotarea unităţii de învăţământ cu panouri fotovoltaice care vor asigura independenţa energetică a clădirii.

La capitolul dotări didactice, liceul va beneficia de 10 camere de documente (cameră web de înaltă rezoluţie ce va permite profesorului să prezinte ceea ce este scris pe o pagină de hârtie) şi încă 15 sisteme de evaluare simultană (sistemul este format dintr-un calculator cu receiver şi telecomenzi pentru fiecare elev).

Primăria Capitalei a contractat, de asemenea, 10,5 milioane de lei pentru reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriului integrat al Spitalului Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu.

Bani europeni pentru 170 de proiecte ce vizează sprijinirea mediului de afaceri

Pe Axa 4 - Sprijinirea mediului de afaceri, program destinat îndeosebi tinerilor şi micilor întreprinzători, regiunea Bucureşti-Ilfov a contractat 170 de proiecte ce totalizează 188,6 milioane lei.

Printre proiectele care s-au dezvoltat folosind bani europeni se numără o pizzerie, dar şi crearea unui film de desene animate 3D, primul din România făcut cu fonduri de la Uniunea Europeană.

After Hours Cinema şi After Hours Shop sunt cele două proiecte care vor avea ca produse finale primul film de desene animate 3D şi un film artistic.

Şi Film Factor, compania care a asigurat producţia pentru serialul "În Derivă", primul serial HBO filmat în România, a achiziţionat echipamente tot cu bani europeni.

500 de milioane de lei pentru promovarea turismului în regiunea Bucureşti-Ilfov

Peste 500 milioane de lei, a intrat în regiunea Bucureşti-Ilfov prin cele 51 de proiecte contractate pe Axa 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.

Cei mai mulţi bani au fost atraşi pentru restaurarea, consolidarea şi protecţia monumentului Palatul Patriarhiei, respectiv 84.914.480,38 de lei (aprox. 18,9 milioane de euro).

Proiectul cu fonduri UE prevede consolidarea şi restaurarea unei suprafeţe de 16.120 mp la Palatul Patriarhiei, la care se adaugă înfiinţarea unui muzeu în incinta Patriarhiei. Aici urmează să fie expuse publicului obiecte de cult din colecţia expoziţională a Patriarhiei Române.

Tot în cadrul proiectului cu fonduri UE va fi creat şi un punct de informare turistică în incinta Palatului Patriarhiei. Durata de implementare a proiectului este de 30 de luni.

După efectuarea lucrărilor de modernizare, Palatul Patriarhiei va fi deschis publicului, fiind inclus în circuitul turistic. Potrivit documentaţiei din proiect, 50.000 de vizitatori sunt aşteptaţi în primul an după deschidere.

Banii europeni vor fi folosiţi pentru lucrări de renovare şi modernizare la alte cinci clădiri din patrimoniul cultural al Bucureştiului, respectiv Arcul de Triumf, monumentul istoric Casa Cesianu (fostul Casino Victoria), Vila Minovici, Observatorul Astronomic Vasile Urseanu şi Biserica Sfânta Sofia, pentru care au fost semnate deja contractele de finanţare.

Pentru toate cele cinci proiecte, s-a solicitat asistenţă nerambursabilă în valoare de 50,51 milioane de lei, lucrările urmând să fie finalizate în termen de aproximativ doi ani.