Avalanşă de proiecte pe banii altora: start la cinci noi autostrăzi
Statul vrea că construiască, în concesiune, autostrăzile Ploieşti – Focşani, Craiova – Piteşti, Autostrada Bucureşti Sud, Comarnic – Braşov, aflată la cea de-a treia tentativă de concesionare, precum si Autostrada Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Calafat – Craiova – Bucureşti.
Parte din aceste proiecte se vor cu fonduri UE nerambursabile, iar restul cu fonduri de la bugetul de stat. CNADNR a publicat recent anunţuri privind organizarea unor licitaţii pentru construirea, în concesiune, a patru autostrăzi. Primul dintre acestea este cel privind proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea Autostrăzii Comarnic – Braşov, cu o lungime de 58 de kilometri. Tronsonul se compune din două secţiuni: Comarnic-Predeal cu o lungime totală de 36,2 km, care va avea 35 de poduri şi viaducte, dar şi 18 tuneluri cu o lungime totală de 2.890 metri, proiectat pentru o viteză de 120 km(h si 80 km)h, şi Predeal-Cristian, cu o lungime totală de 21,8 km, care va avea 18 poduri şi viaducte şi o viteză de proiectare de 120 km(h şi 80 km)h.
Valoarea estimată a proiectului este de 5,325 miliarde de lei, fără TVA. Nu se menţionează pentru ce perioadă de timp se va încheia contractul cu viitorul câştigător, data limită de depunere a ofertelor pentru firmele interesate fiind 29 ianuarie, ora 11.00. Contractul va fi atribuit prin dialog competitiv, criteriile de atribuire fiind 75% preţul şi 25% soluţiile tehnice.
Comarnic – Braşov este la a treia tentativă de concesiune, prima fiind demarată în urmă cu 10 ani. În 2002, se lansa proiectul, iar în 2004, guvernul de atunci reuşise chiar să desemneze firma care să construiască şi să întreţină autostrada, grupul francez Vinci Construction Grands Projects.
Preţul de construcţie efectiv fusese stabilit la doar 379,3 milioane euro. Lucrările de construcţie erau programate să înceapă în 2005 şi să se finalizeze în 2009. În 2005, după schimbarea guvernului, statul a reziliat acordul. Ulterior, s-a mai încercat o dată construcţia autostrăzii Comarnic – Braşov, în concesiune, dar după ani de negocieri, în 2010, consorţiul câştigător Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia) a renunţat la acesta, acuzând statul că nu a acceptat câteva condiţii esenţiale pentru realizarea proiectului.
În vara acestui an, CNADNR scosese la licitaţie contractul de revizuire a studiului de fezabilitate pentru Comarnic – Braşov, dar după mai multe amânări, a anulat procedura.
Cel de-al doilea contract de concesiune face referire la proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea Autostrăzii de Centură Sud a Municipiului Bucureşti, cu o lungime de 48 de kilometri, la pachet cu operarea şi întreţinerea Autostrăzii Bucureşti – Constanţa şi Autostrăzii Bucureşti – Piteşti. Traseul autostrăzii Bucureşti Sud este proiectat a se desfăşura la o distanţă variind între 1 şi 6 km faţă de şoseaua de centură existentă, în exteriorul acesteia. A0, cum ar trebui denumită, va avea 36 de poduri, pasaje şi viaducte şi o viteză de proiectare între 120 km(h şi 140 km)h. Valoarea estimată a contractului este de 9,065 miliarde de lei.
Data limită de depunere a ofertelor este 28 ianuarie, ora 11.00. Nici în acest caz nu este menţionată durata pe care se va încheia contractul de concesiune. Atriburea se va face prin dialog competitiv, în analiza ofertei preţul având o pondere de 75%, iar soluţiile tehnice 25%. Viitorul câştigător ar urma să construiască Autostrada Bucureşti Sud şi să întreţină A0, A1 Bucureşti – Piteşti şi A2, ceea ce presupune introducerea unei taxe pentru folosirea acestor autostrăzi. Taxa poate fi aplicată prin porţi de taxare la intrările(ieşirile de pe autostradă ori se poate regăsi în valoarea rovinietei, care ar trebui astfel majorată. Trebuie precizat că intrările şi ieşirile de pe A1 şi A2 au fost din start concepute pentru amplasarea ulterioară a unor porţi de taxare.
Un al treilea contract de concesiune se referă la proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi intretinerea Autostrăzii Ploieşti – Buzău - Focşani, cu o valoare estimată între 801,7 milioane de euro şi 1,066 miliarde de euro. Autostrada ar urma să aibă o lungime de circa 133 de kilometri, de unde ar rezulta un cost pe kilometru cuprins între 6 şi 8 milioane de euro. Ploieşti – Focşani face parte din Coridorul IX Paneuropean şi ar fi putut fi construit cu fonduri UE nerambursabile în proporţie de 85%. Din scoaterea acesteia la concesiune rezultă că autorităţile doresc însă să folosească fondurile UE ce vor fi alocate României pentru perioada 2014-2020 pentru construcţia Coridorului IV Paneuropean. Termenul de depunere a ofertelor pentru firmele interesate a fost fixat pentru 28 iunie 2013, contractul urmând să aibă o durată de 30 de ani din momentul atribuirii.
Ultimul contract de concesiune priveşte proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea unei autostrăzi între Craiova şi Piteşti, după ce ani de zile autorităţile au vorbit doar despre un drum expres între cele două municipii, pe care l-au promis de ani de zile celor doi producători auto din zonă: Renault şi Ford. Totuşi, CNADNR doreşte ca Autostrada Craiova – Piteşti să fie construită în concesiune, iar firmele interesate pot depune ofertele până pe 28 iunie 2013. Contractul va avea o perioadă de 30 de ani, valoarea proiectului fiind estimată de CNADNR între 3,68 şi 4,89 miliarde de lei, fără TVA. Autostrada ar urma să aibă o lungime de aproximativ 120 de kilometri, ceea ce ar însemna un cost între 6,7 şi 8,95 milioane de euro pe kilometru.
Concesionarul se va obliga să proiecteze, să finanţeze, să construiască, să întreţină şi să opereze Autostrada Craiova – Piteşti, urmând ca veniturile pentru recuperarea investiţiei să provină din tariful de drum, plata de disponibilitate şi operarea autostrăzii (inclusiv spaţii de servicii şi utilităţi).
Autostrada Craiova – Piteşti va dubla, practic, o altă autostradă care va trece prin Oltenia şi al cărei proiect a fost deja demarat: Autostrada Sudului. Recent, CNADNR a atribuit, în urma unei licitaţii, contractul pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate pentru proiectarea şi construcţia unei autostrăzi care să lege Lugoj, Drobeta Turnu Severin, Calafat, Craiova şi Bucureşti. În privinţa sectorului Lugoj – Calafat, lucrurile sunt relativ simple: secţiunea face parte din ramura sudică a Coridorului IV Paneuropean, va fi finanţată din fonduri UE în proporţie de 85% şi face legătura între ramura nordică a Coridorului IV şi noul pod de la Dunăre Calafat – Vidin.
De la Calafat la Bucureşti, însă, studiul prevede luarea în calcul a patru variante de traseu: a) fie Drobeta Turnu Severin - Craiova (partea de Nord a Centurii Craiova) - Slatina – Roşiorii de Vede - Alexandria – Bucureşti, cu o ramificaţie spre Calafat; b) fie Calafat - Craiova (partea de Sud a Centurii Craiova) - Caracal – Roşiorii de Vede - Alexandria – Bucureşti; c) fie Drobeta Turnu Severin (ramificaţie spre Calafat) - Craiova - Caracal – Roşiorii de Vede - Alexandria - Giurgiu – Bucureşti, însă mai există şi varianta d) direct Drobeta Turnu Severin - Craiova - Slatina – Piteşti şi prin A1 în Bucureşti, care se suprapune, practic, cu proiectul scos la concesiune al Autostrăzii Craiova – Piteşti.
Prin urmare, această ultimă variantă va fi din start exclusă. În contextul construirii Autostrăzii Craiova – Piteşti, varianta cea mai probabilă pentru Autostrada Sudului va fi cea care va lega toate marile oraşe din sudul ţării, respectiv c) Drobeta Turnu Severin (ramificaţie spre Calafat) - Craiova - Caracal – Roşiorii de Vede - Alexandria - Giurgiu – Bucureşti, mai ales că secţiunea Giurgiu – Bucureşti face parte din Coridorul IX Paneuropean şi ar putea fi construită cu fonduri europene nerambursabile.
Lucrările la cele cinci proiecte vor putea fi demarate, cel mai probabil, în 2014.
