Cel puţin 20 de morţi şi sute de răniţi în urma exploziei la un depozit de combustibil în Nagorno-Karabah

Cel puţin 20 de persoane au fost ucise şi aproape 300 au fost rănite într-o explozie puternică la un depozit de combustibil din regiunea Nagorno-Karabah, în contextul în care mii de etnici armeni au ieşit din teritoriul separatist după ce armata azeră a preluat controlul total al acestuia în urma unei ofensive fulgerătoare săptămâna trecută, informează The Guardian.

Autorităţile locale armene au declarat că 290 de persoane au fost internate în spitale, dintre care zeci "în stare critică", după explozia produsă luni seară la instalaţia din apropierea capitalei regionale Stepanakert.

Cauza exploziei rămâne necunoscută.

Centrele medicale din Stepanakert erau la capacitate maximă marţi seară, iar personalul a solicitat un transport aerian către Armenia pentru pacienţii grav răniţi.

"În acest moment nu mai avem resurse medicale. Avem un număr foarte mare de pacienţi cu arsuri... Trebuie să trimitem urgent pacienţii către unităţile specializate în arsuri din Erevan", i-a declarat un oficial al spitalului lui Siranuş Sargsian, un jurnalist independent din Stepanakert, adăugând că nu mai aveau antibiotice pentru pacienţii cu arsuri.

Oficialii armeni au declarat că au trimis o echipă de medici cu un elicopter medical de la Erevan la Stepanakert pentru a oferi tratamente. Dar se aşteaptă ca numărul morţilor în urma exploziei să crească semnificativ în cursul zilei. În afară de cei răniţi şi ucişi, mulţi erau încă daţi dispăruţi.

Potrivit Reuters, care a reuşit să localizeze peisajul, clădirile şi structurile observate pe imaginile din satelit ale incendiului sunt în regiunea Berkadzor, la aproximativ 6 km de Stepanakert, dar nu a putut fi verificat momentul producerii incendiului.

Zeci de persoane stăteau la coadă la instalaţia unde s-a produs explozia pentru că li s-a promis combustibil - o raritate în timpul blocadei de 10 luni a Azerbaidjanului care a dus, de asemenea, la o lipsă disperată de alimente şi apă, potrivit autorităţilor separatiste din Nagorno-Karabah.

Săptămâna trecută, armata azeră a înfrânt forţele armene într-un atac fulger de 24 de ore, forţând autorităţile separatiste să accepte să depună armele şi să înceapă discuţii privind "reintegrarea" Nagorno-Karabah în Azerbaidjan după trei decenii de regim separatist.

În timp ce Azerbaidjanul s-a angajat să respecte drepturile etnicilor armeni din regiune şi să restabilească aprovizionarea după o blocadă de 10 luni, mulţi locuitori locali s-au temut de represalii şi au decis să plece în Armenia.

Guvernul armean a declarat că peste 13.550 de locuitori din Nagorno-Karabah au fugit în Armenia începând de marţi dimineaţă. Moscova a declarat că forţele ruse de menţinere a păcii din Nagorno-Karabah asistă la evacuare. Aproximativ 700 de persoane au rămas în tabăra forţelor de menţinere a păcii în noaptea de luni spre marţi.

Explozia a avut loc la câteva ore după a doua rundă de discuţii între oficialii din Azerbaidjan şi reprezentanţii separatiştilor, ce a avut loc în oraşul Khojaly, la nord de capitala Nagorno-Karabah. Prima rundă a avut loc săptămâna trecută. Biroul prezidenţial al Azerbaidjanului a afirmat, într-o declaraţie, că discuţiile au avut loc "într-o atmosferă constructivă" şi s-au axat pe ajutorul umanitar în regiune şi pe serviciile medicale.

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat luni că doi dintre soldaţii săi au fost ucişi cu o zi mai devreme, când un camion militar a lovit o mină terestră. Acesta nu a menţionat zona în care s-a produs explozia.

Într-un discurs adresat duminică naţiunii, prim-ministrul armean, Nikol Paşinian, a declarat că guvernul său lucrează cu partenerii internaţionali pentru a proteja drepturile şi securitatea armenilor din Nagorno-Karabah.

"Dacă aceste eforturi nu vor avea rezultate concrete, guvernul îi va primi cu toată grija pe surorile şi fraţii noştri din Nagorno-Karabah în Republica Armenia", a declarat el.

Forţele ruse de menţinere a păcii se află în regiune din 2020, când un armistiţiu mediat de Rusia a pus capăt unui război de şase săptămâni între Azerbaidjan şi forţele etnice armene din Nagorno-Karabah.

Paşinian şi mulţi alţii din Armenia au acuzat forţele de menţinere a păcii că nu au reuşit să prevină ostilităţile şi să protejeze populaţia armeană. Moscova a respins acuzaţiile, argumentând că forţele sale nu aveau niciun temei legal pentru a interveni, în special după ce Paşinian a recunoscut Nagorno-Karabah ca parte a Azerbaidjanului.