Cel puţin 11 cabluri au fost avariate în Marea Baltică în ultimele 15 luni. NATO ia măsuri severe de siguranţă
Cu ajutorul camerei sale puternice, avionul de supraveghere al Marinei franceze care cutreieră Marea Baltică a făcut zoom pe o navă de marfă care străbate apele de dedesubt - din ce în ce mai aproape, până când operatorul camerei a putut distinge detaliile de pe puntea din faţă a navei şi fumul care iese din coşul acesteia, relatează AP News.
Avionul Atlantique 2 cu rază lungă de acţiune, aflat într-o nouă misiune pentru NATO, şi-a îndreptat apoi privirea high-tech către o altă ţintă, apoi către alta, până când, după mai bine de cinci ore de patrulare, gama de senzori a avionului a supravegheat cea mai mare parte a Mării Baltice - din Germania în vest până în Estonia în nord-est, la graniţa cu Rusia.
Simpla prezenţă a avionului pe cerul mării strategice săptămâna trecută, combinată cu navele militare care patrulau pe ape, a transmis, de asemenea, un mesaj inconfundabil: Alianţa NATO îşi întăreşte garda împotriva presupuselor tentative de sabotare a cablurilor şi conductelor subacvatice de energie şi date care traversează Marea Baltică, urmare a unui număr tot mai mare de incidente care le-au avariat.
„Vom face tot ce ne stă în putere pentru a ne asigura că ripostăm, că suntem capabili să vedem ce se întâmplă şi apoi să luăm următoarele măsuri pentru a ne asigura că nu se va mai întâmpla. Iar adversarii noştri ar trebui să ştie acest lucru”, a declarat luna aceasta secretarul general al NATO, Mark Rutte, anunţând o nouă misiune a alianţei, denumită «Baltic Sentry», pentru a proteja infrastructura subacvatică vitală pentru bunăstarea economică a ţărilor din regiunea baltică.
Ce se află sub Marea Baltică?
Cablurile electrice şi de comunicaţii şi conductele de gaz leagă cele nouă ţări cu ţărmuri în Marea Baltică, o mare relativ puţin adâncă şi aproape fără ieşire la mare. Câteva exemple sunt conducta Balticconnector de 152 de kilometri care transportă gaz între Finlanda şi Estonia, cablul de înaltă tensiune Baltic Cable care leagă reţelele electrice din Suedia şi Germania şi cablul de telecomunicaţii C-Lion1 de 1 173 de kilometri între Finlanda şi Germania.
De ce sunt importante cablurile?
Conductele şi cablurile submarine contribuie la alimentarea economiilor, la încălzirea locuinţelor şi la conectarea a miliarde de oameni. Peste 1,3 milioane de kilometri (807 800 de mile) de cabluri de fibră optică - mai mult decât suficient pentru a se întinde până la lună şi înapoi - traversează oceanele şi mările lumii, potrivit TeleGeography, care urmăreşte şi cartografiază reţelele vitale de comunicaţii. Cablurile au de obicei lăţimea unui furtun de grădină. Însă 97% din comunicaţiile mondiale, inclusiv tranzacţii financiare în valoare de trilioane de dolari, trec prin ele în fiecare zi.
„Numai în ultimele două luni, am constatat deteriorarea unui cablu care leagă Lituania de Suedia, a altuia care leagă Germania de Finlanda şi, mai recent, a unui număr de cabluri care leagă Estonia de Finlanda. Investigaţiile privind toate aceste cazuri sunt încă în curs. Dar există motive serioase de îngrijorare”, a declarat Rutte la 14 ianuarie.
Care este motivul de îngrijorare?
Cel puţin 11 cabluri baltice au fost avariate din octombrie 2023 - cel mai recent fiind un cablu de fibră optică care leagă Letonia de insula suedeză Gotland, despre care s-a raportat că s-a rupt duminică. Deşi operatorii de cablu observă că deteriorarea cablurilor submarine este ceva obişnuit, frecvenţa şi concentrarea incidentelor în Marea Baltică au sporit suspiciunile că avarierea lor ar fi fost deliberată.
Există, de asemenea, temeri că Rusia ar putea viza cablurile ca parte a unei campanii mai ample de aşa-numit „război hibrid” pentru a destabiliza naţiunile europene care ajută Ucraina să se apere împotriva invaziei la scara largă pe care Moscova o urmăreşte din 2022.
Fără a da vina în mod specific pe Rusia, Rutte a spus: „Hibrid înseamnă sabotaj. Hibrid înseamnă atacuri cibernetice. Hibrid înseamnă uneori chiar atacuri sau tentative de asasinat şi, în acest caz, înseamnă lovirea infrastructurii noastre submarine critice”.
Poliţia finlandeză suspectează că Eagle S, un petrolier care a avariat cablul de alimentare Estlink 2 şi alte două cabluri de comunicaţii care leagă Finlanda şi Estonia la 25 decembrie, face parte din "flota fantomă ” a Moscovei, utilizată pentru a evita sancţiunile legate de război asupra exporturilor de petrol rusesc.
Autorităţile finlandeze au sechestrat petrolierul la scurt timp după ce a părăsit un port rusesc şi se pare că a tăiat cablurile trăgându-i ancora. Anchetatorii finlandezi susţin că nava a lăsat pe fundul mării o urmă de ancoră lungă de aproape 100 de kilometri.
Îndoielile agenţiilor de informaţii
Mai mulţi oficiali occidentali din serviciile de informaţii, vorbind sub rezerva anonimatului din cauza naturii sensibile a activităţii lor, au declarat pentru Associated Press că pagubele recente au fost cel mai probabil accidentale, aparent cauzate de ancorele târâte de nave care au fost prost întreţinute şi cu un echipaj deficitar.
Un înalt oficial din cadrul serviciilor de informaţii a declarat pentru AP că jurnalele navelor şi defecţiunile mecanice ale ancorelor navelor se numără printre „multiplele indicii” care indică un sabotaj rusesc. Oficialul a declarat că au fost, de asemenea, secţionate cabluri ruseşti. Un alt oficial occidental, care, de asemenea, a vorbit sub anonimat pentru a discuta chestiuni legate de serviciile de informaţii, a declarat că Rusia a trimis o navă de colectare a informaţiilor la locul ruperii unui cablu pentru a investiga daunele.
Washington Post a relatat pentru prima dată despre consensul emergent în rândul serviciilor de securitate americane şi europene conform căruia accidentele maritime au cauzat probabil pagubele recente.
Operatorii de cablu recomandă prudenţă
Asociaţia Europeană a Cablurilor Submarine, care reprezintă proprietarii şi operatorii de cabluri, a observat în noiembrie, după ce au fost raportate defecţiuni la două legături din Marea Baltică, că, în medie, un cablu submarin este deteriorat undeva în lume la fiecare trei zile. În apele din nordul Europei, principalele cauze ale deteriorării sunt pescuitul comercial sau ancorele navelor, a declarat aceasta.
În cazul ruperii duminică a cablului de fibră optică care leagă Letonia de Suedia, autorităţile suedeze au reţinut o navă sub pavilion maltez care se îndrepta spre America de Sud cu o încărcătură de îngrăşământ.
Navibulgar, o companie bulgară care deţine Vezhen, a declarat că orice avarie a fost neintenţionată şi că echipajul navei a descoperit, în timp ce naviga pe vreme extrem de rea, că ancora sa stângă părea să se fi târât pe fundul mării.
Misiunea „Sentinela baltică” a NATO
Alianţa desfăşoară nave de război, avioane de patrulare maritimă şi drone navale pentru misiunea de a asigura „supraveghere şi descurajare sporite”.
La bordul zborului de supraveghere al Marinei franceze, echipajul format din 14 membri a comparat navele reperate din aer cu listele de nave pe care li s-a ordonat să le urmărească.
„Dacă observăm activităţi suspecte ale unor nave pe mare – de exemplu, nave care se deplasează cu viteză foarte redusă sau care sunt ancorate într-o poziţie în care nu ar trebui să se afle în acest moment – atunci aceasta este o situaţie pe care o putem detecta. Putem analiza foarte îndeaproape cu senzorii noştri pentru a vedea ce se întâmplă”, a declarat comandantul de zbor, locotenentul Alban, al cărui nume de familie a fost reţinut de armata franceză din motive de securitate.