Ce substanţe conţin gazele de eşapament

În ţările dezvoltate poluarea mediului ambiant a atins limite înspăimântătoare. În legătură cu faptul că substanţele toxice migrează prin aer dintr-o ţară în alta şi chiar de pe un continent pe altul, se atestă poluări ireversibile a apelor, aerului şi solului, care nu au numai un caracter local.

Strategiile de conservare a mediului ar trebui să fie acceptate pe scară mondială, şi oamenii ar trebui să înceapă să se gândească la reducerea considerabilă a consumului energetic fără a se sacrifica însă confortul. Cu alte cuvinte, având la dispoziţie tehnologia actuală, distrugerea globală a mediului înconjurător ar putea fi stopată.

Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) din cadrul OMS a reclasificat substanţele din gazele de eşapament ale motoarelor Diesel, trecându-le din categoria "probabil carcinogene" în categoria substanţelor care au categoric legătură cu apariţia cancerului.

În funcţie de tipul motorului ce echipează un automobil, benzină sau diesel, gazele de evacuare conţin substanţe chimice în proporţii diferite.

Ce substanţe conţin gazele de eşapament. Substanţe poluante

- Hidrocarburile (HC)

- Monoxidul de carbon (CO)

- Oxizii de azot (NOx)

- Particulele (PM)

De reţinut că substanţele nocive prezente în atmosferă se încadrează în două grupe, în funcţie de natura provenienţei lor. Astfel, avem substanţele primare, în stare gazoasă sau solidă, ce se regăsesc direct în gazele de evacuare ale unui automobil (HC, CO, NOx şi PM) şi substanţe secundare care sunt reprezentate de smogul fotochimic şi smogul umed. Denumirea de smog vine din limba engleză prin combinarea cuvintelor smoke (fum) fog (ceaţă).

Ce substanţe conţin gazele de eşapament. Efectele hidrocarburilor asupra organismului

Sunt substanţe poluante prezente în emisiile automobilelor caracterizate de toxicitate variabilă în funcţie de compoziţia chimică. Principalele hidrocarburi din gazele de evacuare ale automobilelor sunt benzenul, toluenul şi xilenii.

Benzenul (C6H6) este un compus organic incolor, inflamabil şi volatil. Asupra omului are efect hematoxic, afectează sistemul nervos. Inhalarea de doze mici, pe moment, cauzează ameţeli şi dureri de cap. Inhalat în doze puternice poate cauza chiar moartea. Expunerea corpului uman la acţiunea benzenului, o lungă perioadă de timp, poate provoca cancer (leucemie).

Toluen (C7H8) este o hidrocarbură aromatică, inflamabilă şi incoloră. Prin inhalare are efecte nocive asupra organismului uman, mai ales asupra sistemului nervos. Prin comparaţie cu benzenul are toxicitatea mai scăzută, nu este cancerigen, dar are efecte halucinogene.

Hidrocarburi Aromatice Policiclice (HAP) sunt substanţe deosebit de periculoase cu efect cancerigen şi mutanogen în cazul expunerilor pe termen lung. HAP este un grup de peste 100 de substanţe chimice produse datorită arderii incomplete a amestecului aer-combustibil. Expunerea organismului uman la cantităţi semnificative ale acestor compuşi chimici provoacă iritarea ochilor, stări de greaţă şi ameţeală. Expunerea pe termen lung, pe lângă efectul cancerigen, poate provoca afecţiuni ale pielii, ficatului, rinichilor precum şi cataractă.

Ce substanţe conţin gazele de eşapament. Efectele monoxidului de carbon asupra organismului

Monoxidului de carbon este o substanţă chimică în stare gazoasă, incolor şi inodor, care se formează datorită arderii incomplete a substanţelor bogate în carbon (combustibili). Fiind gaz asfixiant are efect toxic asupra organismului. Efectul toxic asfixiant al monoxidului de carbon este datorat combinării acestuia cu hemoglobina.

Hemoglobina este o substanţă ce intră în compoziţia sângelui, de culoare roşiatică. Rolul acesteia este fixarea oxigenului (prin formarea oxihemoglobinei) şi a bioxidului de carbon (prin formarea carbohemoglobinei) în scopul transportului oxigenului (O2) la ţesuturi şi a bioxidului de carbon (CO2) de la ţesuturi la organele respiratorii. Pătrunderea monoxidului de carbon în plămâni conduce la combinarea acestuia cu hemoglobina şi la formarea carboxihemoglobinei, ceea ce împiedică transportul oxigenului între ţesuturi şi organele respiratorii.

Simptomele intoxicării cu monoxid de carbon sunt durerile de cap, oboseala, ameţelile, tulburările de vedere, vomă, leşinul, comă şi chiar moartea.

Ce substanţe conţin gazele de eşapament. Efectele oxizilor de azot asupra organismului

Oxizii de azot (NOx) se notează convenţional cu NOx şi se referă în principal la monoxidul de azot şi bioxidul de azot.

Monoxidul de azot (NO) este un gaz incolor, toxic, cu acţiune iritantă asupra mucoasei respiratorii. Expunerea pe termen lung are efect cancerigen asupra organismului uman. Efectul toxic se datorează formării methemoglobinei (produs similar cu carbohemoglobina), prin combinaţie cu hemoglobina, ceea ce împiedică schimbul de oxigen dintre ţesuturi şi organele respiratorii.

Bioxidul de azot (NO2) este un gaz de culoare brun-roşcată, toxic, cu miros înţepător. Are efect nociv asupra căilor respiratorii, provoacă iritaţii. Prin combinaţie cu apa formează acidul azotic (ploaie acidă) care are efect devastator asupra mediului înconjurător

Ce substanţe conţin gazele de eşapament. Efectele particulelor din gazele de eşapament asupra organismului

Sunt alcătuite din molecule de carbon care se combină cu alţi compuşi chimici (hidrocarburi, sulfiţi, azotaţi, metale) şi în funcţie de mărime formează fumul negru sau funinginea. Efectele particulelor asupra organismului uman sunt nocive, acestea provocând alergii, iritaţia ochilor precum şi inflamarea căilor respiratorii.

Inhalarea pe termen lung a particulelor are efect cancerigen. Normele de poluare în vigoare (Euro 5) limitează doar cantitatea totală de particule emise. Viitoarele norme de poluare (Euro 6) vizează, pe lângă cantitatea totală de particule, limitarea particulelor de dimensiuni mici (0,1 µm) deoarece aceste au un efect toxic mai pronunţat.

Ce substanţe conţin gazele de eşapament. Efectele smogului asupra organismului

Smogul fotochimic este o ceaţă cu aspect de fum caracteristică oraşelor cu trafic intens şi condiţii de formare propice. Condiţiile care stau la baza formării smogului fotochimic sunt: umiditate redusă, temperatură mai mare de 20 °C şi lumina solară. Pentru formarea smogului fotochimic sunt necesare 13 reacţii chimice înlănţuite iniţiate de monoxidul şi bioxidul de azot apoi de ozon (O3) şi hidrocarburi. Efectele smogului fotochimic asupra corpului uman sunt nocive datorită faptului că provoacă iritaţia căilor respiratorii şi a ochilor.

Smogul umed, spre deosebire de smogul fotochimic, se formează în atmosfera cu umiditate ridicată, la temperaturi relativ mici (4 °C). Se formează datorită reacţiilor chimice dintre particule, oxizi de carbon şi oxizi de sulf. Are acţiune sufocantă asupra organismului uman.

Transportul auto continuă să fie o sursă continuă de poluatori, care reduce calitatea aerului atmosferic, aceasta influenţând nefast sănătatea omului, manifestându-se prin acutizarea bolilor cardiovasculare, astmului, bronşitelor cronice şi reducerea funcţionării normale a plămânilor.

În zilele noastre tot mai mulţi oameni îşi îndreaptă atenţia asupra problemelor de mediu şi trai deoarece Pământul este un depozit foarte bogat de resurse naturale care fac posibilă existenţa vieţii. În întreaga lume se fac demonstraţii în care oamenii cer să nu se mai folosească substanţe care distrug mediul. Acţiunile pentru reducerea poluării sunt foarte importante dacă vrem ca viaţa pe Pământ să continue. Conservarea mediului înconjurător reprezintă un ansamblu de măsuri ce trebuie luate pentru prevenirea şi înlăturarea poluării, a diminuării efectelor ei asupra mediului prin folosirea celor mai potrivite tehnologii nepoluante, prin acţiuni care să limiteze efectele distrugătoare ale unor fenomene naturale.

În întreaga lume sunt pornite campanii care încearcă să convingă guvernele să renunţe la distrugerea pădurilor. Pădurile ameliorează clima, împiedică inundaţiile şi alunecările de teren, precum şi eroziunea solului. Datorită fotosintezei, ele îmbogăţesc atmosfera cu oxigen, contribuind la menţinerea vieţii.

Capacitatea naturală de autoepurare a mediului contribuie foarte mult la reducerea efectului nociv al poluanţilor în special a celor atmosferici.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.