Ce recomandări face CNIPMMR în privinţa schemei de ajutor de minimis

Dat fiind numărul foarte mare de IMM-uri care solicită ajutor de minimis şi creşterea costului finanţăriI prin bănci, Consiliul Naţional al Întreprinderilor private mici şi mijlocii (CNIPMMR) cere dublarea bugetului maxim al schemei de ajutor de minimis, astfel încât numărul întreprinderilor beneficiare să crească de la 2.000 la 4.000.

Recent, guvernul a majorat bugetul alocat schemei de la 400 milioane lei la 500 milioane lei. ”Obiectivul este doar să creăm peste 15.000 de locuri de muncă în acest an. În momentul în care obţine grantul, IMM-ul trebuie să ne facă dovada că a creat locuri de muncă. Nu punem alte condiţii. O altă condiţie va fi să funcţioneze 3 ani de zile. Statul oricum recuperează în anii următori suma acordată prin taxele şi impozitele pe care firma respectivă le plăteşte”, explica recent ministrul Finanţelor Daniel Chiţoiu.

În plus, prin noua schemă de ajutor de minimis se introduce condiţia de a crea până la finalizarea investiţiei şi de a menţine pe o perioadă de minimum 3 ani de la finalizarea investiţiei cinci locuri de muncă, din care cel puţin două pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele 3 luni, în cazul unui ajutor de minimis de până la 100.000 euro, inclusiv; şapte locuri de muncă, din care cel puţin trei locuri de muncă pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele 3 luni, în cazul unui ajutor de minimis de la 100.000 euro până la 200.000 euro, inclusiv.

Ministrul Finanţelor a decis recent anularea concursului de proiecte depuse de IMM-uri pentru obţinerea ajutorului de minimis, ca urmare a problemelor apărute în procedura de depunere on-line a cererilor. Serverele nu au făcut faţă numărului mare de cereri.

Ca urmare, CNIPMMR recomandă îmbunătăţirea procedurii prin renunţarea la criteriul ”primul venit, primul servit” în alocarea banilor şi înlocuirea acestuia cu evaluarea calitativă a cererilor de ajutor de minimis. În acest sens, ar trebui instituite noi criterii de performanţă raportate la sectoarele de activitate prioritare şi competitive la nivel naţional şi european, la numărul de locuri de muncă create, la gradul de inovabilitate (noile tehnologii, cu valoare adăugată, cercetare, inovare). Totodată, ar trebui luate în calcul cifra de afaceri şi rezultatele înregistrate anterior cât şi experienţa în domeniu a IMM-ului aplicant.

Această evaluare a cererilor de ajutor ar urma sa fie făcută de o comisie de specialitate, formată din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Ministerul Economiei – structura pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism, precum şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

CNIPMMR recomandă îmbunătăţirea procedurii prin renunţarea la criteriul ”primul venit, primul servit” în alocarea banilor şi înlocuirea acestuia cu evaluarea calitativă a cererilor de ajutor de minimis. În acest sens, ar trebui instituite noi criterii de performanţă raportate la sectoarele de activitate prioritare şi competitive la nivel naţional şi european, la numărul de locuri de muncă create, la gradul de inovabilitate.

Pe de altă parte, CNIPMMR a făcut câteva recomandări concrete şi pentru îmbunătăţirea Codului Fiscal în sensul reducerii birocraţiei şi fiscalităţii. În primul rând, Consiliul solicită ca toate declaraţiile privind TVA-ul să fie comasate într-o declaraţie unică. Astfel s-ar putea creea un sistem electronic naţional unic de gestionare a TVA-ului şi s-ar putea cumula declaraţiile 300, 390 şi 394 într-un singur fişier.

Totodată, Consiliul susţine reducerea impozitului pe venitul microîntreprinderilor la 1,5% şi introducerea de facilităţi fiscale pentru reducerea contribuţiilor angajatorului în vederea înfiinţării unor noi locuri de muncă. Astfel IMM-urile ar urma să beneficieze de reducerea contribuţiilor sociale datorate de angajator în funcţie de cifra de afaceri realizată şi numărul de angajaţi. Mai mult, firmele care angajează absolvenţi de învăţământ superior ar trebui să beneficieze de o reducere cu 15% a contribuţiilor datorate de angajator pe o perioadă de cel puţin 3 ani, în cazul menţinerii contribuţiilor angajatorului. Absolventul de studii superioare trebuie să fie la prima angajare, să aibă maxim 25 de ani şi să fie angajat în sfera de activitate corespunzătoare studiilor făcute, mai recomandă CNIPMMR.

De asemenea, Consiliul solicită semnarea de către fiecare demnitar din executivul României a unei declaraţii de responsabilitate cu privire la legalitatea, corectitudinea şi eficienţa gestionării banului public fără perioada de prescripţie şi fără posibilitatea de protejare cu imunitatea parlamentară.

Pe de altă parte, Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR, a atenţionat că autofinanţarea a devenit principala modalitate de asigurare a finanţării activităţii IMM-urilor, ceea ce ”este îngrijorător pentru că atunci e clar că firmele sunt la limita supravieţuirii, iar băncile nu le mai finanţează”. Reprezentanţii Consiliului arată că accesul la creditele bancare este tot mai limitat de cerinţe tot mai stricte, care includ garanţii personale în vederea obţinerii de finanţare la instituţiile de credit. IMM-urile se confruntă cu lipsa transparenţei privind criteriile specifice bancare privind cererile de finanţare şi lipsa de informaţii legate de costurile totale ale creditării. Ca urmare, CNIPMMR propune creşterea transparenţei prin publicarea pe site-urile fiecărei bănci a unor indicatori cheie la nivel individual, a grilelor de evaluare a cererilor de creditare şi a tuturor costurilor creditării şi dezvoltarea unui produs comparativ privind ofertele bancare, pentru informarea IMM-urilor, furnizat gratuit.