Ce înseamnă ecoturismul şi de ce în România se practică la un nivel redus

Singura ţară din Europa care şi-a triplat în ultimul an numărul de operatori înscrişi în agricultura ecologică este România. Cu toate acestea, turismul ecologic sau ecoturismul rămâne un domeniu puţin cunoscut pentru agenţiile de turism din ţara noastră.

Potrivit datelor Asociaţiei de Ecoturism (AER), au fost identificate 12 pensiuni certificate, iar la nivel naţional există 17 pensiuni cu etichetă „Eco-România”, alte nouă fiind în curs de certificare.

Conform cercetării realizate de consorţiul THR-TNS, pentru realizarea brandului turistic autohton, România dispune de un potenţial unic în Europa din punct de vedere ecoturistic, însă, în prezent, există doar patru unităţi de cazare care au etichetă ecologică europeană („Ecolabel”) şi câteva pensiuni eco, relevă publicaţia "Eco Ferma".

În România, doar patru hoteluri mari au Ecolabel

Singurii operatori români de turism care au primit eco-etichetă europeană sunt hoteluri mari: Crowne Plaza din Bucureşti, hotelul Saturn din Saturn, Piatra Şoimului din Sinaia şi hotelul Vega din Mamaia.

Motivul pentru care există atât de puţini astfel de operatori de turism îl reprezintă multitudinea criteriilor care trebuie îndeplinite pentru Ecolabel nu este o sarcină uşoară pentru unităţile turistice mai mici.

"Pentru certificare Ecolabel, trebuiesc îndeplinite peste 100 de criterii, dintre care circa două treimi sunt obligatorii, iar restul - facultative", a precizat pentru Epoch Times Constantin Şerban expert în turismdurabil.ro.

Constantin Şerban este şi preşedinte executiv al Asociaţiei Ecologiste Turismverde, care poate certifica în domeniul turismului ecologic producători de servicii turistice din România.

Un sistem echivalent de clasificare eco în România este "Eco Ghinda", implementat de Asociaţia Turismverde. Acesta este complementar sistemului de clasificare existent în prezent, cu stele sau margarete, şi oferă de la una până la cinci ghinde acelor unităţi turistice care dovedesc calitatea ecologică a prestării serviciilor.

"Prin Asociaţia noastră Turismverde, în loc să acordăm operatorilor floricele, ca la Ecolabel, noi acordăm eco-ghinde, de inspiraţie Ecolabel - care este directiva Comunităţii Europene prin care se poate obţine certificare eco - o etichetă pentru hotel, pensiune sau produs alimentar, cum ar fi magiunul de Topoloveni. Turismverde implică totul, de la eco şi durabil, până la sustenabil, responsabil etc. Fără turism maro, care scoate fum şi poluează mediul", a mai precizat Constantin Şerban.

Pensiuni în evaluare voluntară

„Turismverde are deocamdată două pensiuni aflate în proces de evaluare voluntară pentru a primi aceste ghinde. Una este în Delta Dunării - Delta For You (Delta Travel Mila 23) - şi cealaltă în Argeş. Încearcă să funcţioneze după cât mai multe criterii ecologice şi să ofere clientului şi servicii în această zonă. Nu au ferme proprii, dar există o preocupare de a aproviziona de la producătorii din zonă, nu de la supermarket, pentru a oferi mâncăruri fără E-uri sau chiar şi meniu vegetarian”, a mai afirmat Constantin Şerban.

Doar 1% din turiştii români adoptă această formă de vacanţe, în timp ce mai mult de 10% din europeni practică forme de turism prietenoase cu mediul şi cu consumatorul. Însă reprezentanţii asociaţiilor de profil sunt de acord că există deja o piaţă internă în creştere în domeniu.

"Să vă explic de ce puţini deţinători de hoteluri sau de pensiuni încearcă să obţínă certificare eco. De exemplu, dacă îi enumăr unui director de hotel condiţiile de îndeplinit, ajunge la concluzia că mai bine dărâmă clădirea existentă, ca să construiască alta. Sunt multe criterii... De aceea, multe etichete s-au dat forţat, fără să se respecte totul, ca la carte. Noi am pus la punct încă din 2008 eco-ghinda, care mai diluează din numărul de criterii şi-l împarte pe nivele. Adică poţi îndeplini între două şi 100, nu trebuie să le adopţi pe toate. Şi împărţim certificatele în cinci tipuri, de la o ghindă, la cinci", ne-a mai precizat specialistul.

Deşeuri colectate selectiv şi becuri economice

Constantin Şerban a mai dat exemple şi de alte dificultăţi, întâlnite la pensiuni.

"Sau alt exemplu. I-am convins pe cei de la o pensiune să colecteze deşeurile selectiv - separat metal, hârtie, plastic etc. Iar cei care ridică gunoiul, operatorul de salubrizare, iar deşeurile le amesteca în aceiaşi maşină pe toate, la grămadă. Şi aşa renunţă oamenii să mai separe deşeurile. Sau alt caz - referitor la becurile economice. Patronul unei pensiuni mi-a spus că nu are bani să cumpere 100 de becuri odată, aşa că le va schimba în timp, când se vor arde".

Dacă operatorii de turism ar fi ajutaţi cumva sau măcar sprijiniţi cumva de Ministerul Turismului ar fi un ajutor binevenit, dar nu se întâmplă.

"Ministerul nu ne oferă niciun fel de ajutor financiar sau sprijin. Le-am scris în repetate rânduri şi în marea majoritate, nici măcar nu ne-au răspuns. Nici la fonduri financiare nu avem acces. Şi, cu toate acestea, există oameni care fac eforturi ca pensiunea lor să fie cât mai eco. Un exemplu este pensiunea Delta for You, de la Mila 23. Şi să vă spun cu ce m-au impresionat. Cel mai mult în turism poluează apa reziduală - de exemplu la munte se aruncă la nimereală şi nimeni nu ştie unde ajunge apa asta murdară, în pământ, în râuri, în pânza freatică... Ei bine, domnul Vespasian Purice şi-a făcut un sistem de filtrare a apelor reziduale. El filtrează apa reziduală, nu o aruncă direct în Dunăre. Sau hotelurile de pe litoral care nu sunt conectate la sistemul de canalizare unde aruncă apa murdară ?", a mai declarat Constantin Şerban pentru Epoch Times.