Orban consideră că Strategia Dunării a dat rezultate, podul Calafat-Vidin fiind unul dintre ele

Ministrul MAEur, Leonard Orban, a participat la primul forum anual privind Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), unde a subliniat faptul că programul are ”numeroase rezultatele remarcabile”, podul Calafat-Vidin fiind unul dintre ele.

Intervenind în prima sesiune plenară a reuniunii care se desfăşoară la Regensburg, ministrul afacerilor europene a salutat faptul că, în intervalul relativ scurt de timp de când a fost adoptată, în 2011, ”Strategia Dunării s-a transformat într-un proces inovativ, care este ghidat de parametri dinamici, precum dezvoltarea durabilă, şi care reflectă noua dimensiune teritorială a politicii de coeziune a Uniunii Europene”.

Strategia Dunării are deja numeroase rezultate remarcabile, a menţionat Leonard Orban, dând ca exemplu programele de cooperare transfrontalieră pe care România le implementează cu ţările din vecinătatea sa. În acest context, el a enumerat câteva proiectele de succes cu impact macroregional precum podul Calafat-Vidin, recent inaugurat, şi proiecte de monitorizare a calităţii apei, a prevenirii riscurilor de inundaţii şi conservare a ariilor protejate din regiunea Dunării.

România - care a iniţiat SUERD alături de Austria – este decisă să rămână şi pe viitor un promotor al acestui proiect bazat pe priorităţile Strategiei Europa 2020 şi conceput ”ca un instrument care să ajute la depăşirea efectelor crizei şi la impulsionarea creşterii economice”, a mai afirmat ministrul afacerilor europene. Totodată, el a subliniat că Bucureştiul susţine pe deplin propunerea Comisiei Europene de creare, cu începere din 2014, a unui program special de cooperare transnaţională pentru regiunea Dunării.

Organizat de Comisia Europeană şi de guvernul landului Bavaria, forumul de la Regensburg are peste 600 de invitaţi din mediul politic, de afaceri, academic şi asociativ din cele 14 state membre ale SUERD. Inaugurată de comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, reuniunea urmăreşte evaluarea stadiului implementării Strategiei Dunării şi identificarea unor modalităţi de perfecţionare a acestui instrument de cooperare.

Din delegaţia României, care este condusă de ministrul afacerilor europene Leonard Orban, mai fac parte Coordonatorul Naţional al SUERD din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Brânduşa Predescu, reprezentanţi ai mai multor ministere cu atribuţii în implementarea strategiei şi exponenţi ai autorităţilor locale, mediului academic, asociativ şi de afaceri.

Strategia UE pentru Regiunea Dunării urmăreşte patru mari obiective: interconectarea regiunii, protejarea mediului, creşterea prosperităţii şi consolidarea regiunii Dunării.

Pentru viitorul cadru financiar multianual al UE 2014-2020, se are în vedere lansarea unui nou instrument financiar comunitar de asigurare a asistenţei tehnice pentru proiectele SUERD şi a unei posibile linii bugetare în bugetul naţional pe anul 2013 dedicată pentru proiectele strategiei.

În prezent, strategia Dunării se află în faza implementării de proiecte concrete la nivel naţional şi macroregional.

Comisia Europeană a prezentat la forumul de la Regensburg (27-28 noiembrie 2012), un prim raport de evaluare a implementării SUERD. În martie 2013, Comisia Europeană va prezenta Consiliului UE şi Parlamentului European rapoarte de evaluare a strategiilor macroregionale (Strategia Dunării şi Strategia Mării Baltice), prin care va clarifica conceptul de strategii macroregionale şi va evalua valoarea adăugată a acestora.

Pentru perioada 2014-2020, este în pregătire, la nivelul Comisiei Europene, propunerea unui program transnaţional de cooperare dunăreană.

România este implicată în coordonarea a trei domenii prioritare ale SUERD: navigaţia pe apele interioare (împreună cu Austria), promovarea culturii şi turismului (împreună cu Bulgaria) şi managementul riscurilor de mediu (împreună cu Ungaria).

Potrivit MAEur, bilanţul primului an de implementare a SUERD de către România indică un număr de circa 300 proiecte cu relevanţă pentru regiunea Dunării, care se află în faze diferite de realizare.

România se axează pe promovarea de proiecte fanion precum: realizarea interconectărilor de energie cu statele vecine României, construirea de noi poduri peste Dunăre, eliminarea obstacolelor legate de navigaţia pe Dunăre, modernizarea porturilor fluviale şi transformarea lor în porturi „verzi”, managementul riscului de inundaţii în bazinul Dunării, monitorizarea calităţii apei, managementul integrat al zonelor costiere la Marea Neagră, crearea unui centru de cercetare pentru bio-diversitate şi ecosisteme la Murighiol, dezvoltarea unui coridor logistic de reexport şi transport intermodal pentru Europa Centrală şi de Sud Est care să valorifice importanţa portului Constanţa, perfecţionarea sistemelor de pregătire profesională pentru a facilita noi investiţii industriale în regiunea Dunării, amenajarea unor trasee turistice „verzi” care să îmbine aspectul turistic cu cel cultural.

Dintre cele 150 de proiecte majore din România care beneficiază de finanţare din actualul cadru bugetar 2007-2013 al UE, 83 au relevanţă pentru strategia Dunării.