Bijuterii geografice din patrimoniul UNESCO - Socotra

Cinnabari sau Sângele dragonului tronează cu coroanele lor în formă de umbrelă platourile insulei yemenite Socotra.
Cinnabari sau Sângele dragonului tronează cu coroanele lor în formă de umbrelă platourile insulei yemenite Socotra. (KHALED FAZAA / AFP / Getty Images)

SOCOTRA sau Insula Fericirii reprezintă un paradis pierdut în timp. Acum şase milioane de ani acest tărâm fantastic se desprindea de Africa în urma derivei continentelor. Primele triburi care au populat aceste locuri neobişnuite au fost cele arabe, în urmă cu 3.000 de ani. O altă categorie de triburi de hominizi, numiţi Oldovani, şi-au lăsat amprenta, găsindu-se instrumente de piatră ale acestei culturi în apropiere de Hadibo, actualmente capitala insulei.

Insula apare, sub numele de Dioskouridou (în traducere „a lui Discoride”), în Periplul Mării Eritraiene, un îndrumar pentru navigaţie din secolul I î.Hr. În notele traducerilor sale, „Periplus”, G.W.B.Huntingford a remarcat că denumirea de Socotra nu este de origine greacă, aşa cum s-a crezut, ci este derivată din limba sanscrită: dvipa sukhadhara=Insula Fericirii. O descoperire recentă a unor texte în mai multe limbi, ce include a tăbliţă de lemn din Imperiul de la Palmira, datând din secolul III î.H.r., indică originea celor care au folosit insula ca o poartă a negoţului. Socotra este de asemenea menţionată în Călătoriile lui Marco Polo: Marco Polo nu a vizitat insula dar susţinea că băştinaşii au fost convertiţi la creştinism, au şi un arhiepiscop care, după cum spune el, nu are nimic de-a face cu Papa de la Roma, dar are legături cu alţi preoţi de la Bagdad. Ei erau Nestorieni dar practicau şi ritualuri magice tradiţionale în ciuda avertizărilor făcute de arhiepiscop.

Pe aici s-au perindat şi portughezii ce nu au fost prea agreaţi de băştinaşi. Insula trece sub controlul Sultanatului Mahra în 1511. Mai târziu, în Ianuarie 1876, insula a devenit colonie engleză respectiv şi un protectorat simultan cu guvernarea locală a Sultanatului Mahra. În octombrie 1967, Sultanatul Mahra a fost desfiinţat. Pe 30 octombrie în acelaşi an, insula a devenit parte a Yemenului de Sud (fiind cunoscut mai târziu ca Yemen). Astăzi se află în componenţa statului independent Yemen.

Socotra a devenit una dintre cele mai mari rezervaţii naturale şi din acest motiv locuitorii practică doar ecoturismul. Izolarea de Africa a determinat crearea unui microclimat şi unui ecosistem deosebit şi unic în lume. S-au putut conserva peste 300 de specii de plante, câteva dintre acestea reprezintă deliciul botaniştilor - să amintim aici de multisecularul Cinnabar. Acesta se traduce prin Sângele Dragonului, deoarece secretă o răşină purpurie, folosită în industria farmaceutică cât şi în cea chimică. Răşina de Cinnabar a fost folosită şi de Stradivarius.

O plantă deosebită este şi Trandafirul Deşertului ce înfloreşte în aprilie oferind nişte flori gigantice roz. Acesta este un arbore de 5m ce poate avea un diametru de 3m, iar trunchiul său este un veritabil rezervor de apă pentru această zonă deşertică.

Insula Socotra găzduieşte, pe platoul Hamadero, cea mai veche pădure de arbori de tămâie, cu nu mai puţin de 9 varietăţi, şi tot aici putem găsi plante unice pe care nu le putem vedea în alt loc din lume.

Din cele peste 100 de specii de păsări din insulă, 6 sunt unice în lume, şi din nefericire pe cale de dispariţie, iar alte 30 de specii de păsări din cele 100 clocesc doar pe teritoriul insulei. O altă ciudăţenie a insulei este lipsa câinilor, iar pisicile sunt mult mai mari decât cele din rasa europeană. Dintre cele 22 de specii de reptile care trăiesc aici, 19 sunt endemice, iar singurele mamifere originare de pe această insulă sunt liliecii.

Civeta este unul dintre mamiferele insulei, renumită pentru secreţiile sale pe care localnicii le prelucrează pentru a obţine o substanţă asemănătoare moscului folosit de creatorii de parfumuri.

Mediul subacvatic este şi el spectaculos, coastele nordice ale insulei fiind renumite pentru recifurile de corali. Găsim multe specii de peşti şi crustacee, fructele de mare şi homarii de dimensiuni uriaşe fiind delicatesele folosite de localnici în meniurile oferite în mod obişnuit turiştilor.

O altă atracţie o reprezintă fantasticele peşteri sculptate de natură în gresia de pe coaste. Din acţiunea combinată a vintului şi a apei au rezultat incinte uriaşe de peste 100 de metri, ce slujesc în timpul ploilor musonice drept adăpost pentru ciobani şi turmele lor de capre.

Din oferta de peisaje nu lipsesc canioanele, oazele de palmieri, platouri dominate de cinnabari (cu coroanele lor în formă de umbrelă), zonele muntoase cu altitudini de până la 1.525m sau pitoreasca zonă de pescuit Qalansiyah.

Pe insulă există un singur hotel, ce oferă confort de tip occidental, dar de multe ori turiştii înnoptează în campingurile amplasate lângă micile sate de pescari de pe litoral. Turiştii ce vor să viziteze insula au nevoie de viză, iar cardurile şi cecurile de călătorie nu sunt acceptate, neexistând nici bancomate. Vino cu numerar şi poţi schimba bani la orice bancă din Hadibo, iar pentru a face fotografii trebuie să ceri permisiunea localnicilor şi mai ales femeilor. Socotra mai este numită şi „bijuteria Mării Arabe” datorită diversităţii de plante, arbori, animale cât şi minunăţiei lumii subacvatice.