Ce aşteaptă UE de la noul guvern german

Friedrich Ebert Stiftung, dezbateri pe tema ” La ce se aşteaptă şi la ce ar trebui să se aştepte Europa de la noul Guvern german ?” (Epoch Times România)
Matei Dobrovie
19.12.2013

Europenii speră într-o schimbare de abordare a Berlinului odată cu instalarea Marii Coaliţii CDU-SPD la putere. Mai multă viziune pentru Uniune, mai puţin accent pe austeritate şi un leadership mai puternic. Experţii germani prezenţi la conferinţa ”What does and what should Europe expect from the new German government” au prezis însă o continuare a abordării pragmatice actuale şi replierea Germaniei pe problemele interne, în dauna leadershipului în plan european.

Olaf Boehnke, cercetător şi director al biroului berlinez al prestigiosului think-tank European Council on Foreign Relations (ECFR), a susţinut că Merkel va continua abordarea step by step în politica europeană, iar Germania se va ocupa mai mult de constrângerile interne precum creşterea inegalităţilor şi „va fi mai puţin ambiţioasă în exercitarea leadership-ului politic la nivel european”.

În relaţiile cu Rusia, Berlinul ar putea să-şi schimbe abordarea în sensul de a se concentra mai mult pe dezvoltarea de legături cu clasa mijlocie şi cu organizaţiile societăţii civile, decât pe relaţiile cu Kremlinul şi parteneriatul de modernizare, care nu a dat rezultate.

Expertul german consideră că SPD şi-a epuizat deja o mare parte din capacitatea de negociere şi influenţare a deciziilor în problemele interne şi deci nu va presa pentru schimbări majore în politica externă a Germaniei. Se ştie cât de lungi şi dificile au fost negocierile pentru formarea Marii Coaliţii. Boehnke ia totuşi în calcul că SPD şi noul său ministru de Externe Frank Walter Steinmeier vor avea o abordare mai flexibilă faţă de Rusia şi vor încerca gesturi de consolidare a încrederii (confidence building) precum revitalizarea Consiliului NATO-Rusia, dar „răbdarea Germaniei faţă de Rusia e limitată”.

În schimb, Ernst Hillebrand, cercetător la Friedrich Ebert Stiftung din Berlin, s-a arătat convins că ”Germania are un leadership puternic în UE, chiar dacă nu ne place şi n-a mai existat un asemenea leadership al Berlinului în Europa ca în ultimii patru ani”. În opinia sa, Germania are o abordare corectă în UE şi o va păstra: ajutor financiar condiţionat de măsuri de consolidare, austeritate şi reforme pe plan intern.

Hillebrand consideră că Germania va rămâne de asemenea o economie bazată pe exporturi, chiar dacă surplusurile ei comerciale uriaşe înseamnă deficite în alte state din zona euro mai puţin competitive. Expertul a mai arătat că importurile germane au crescut foarte puţin şi a susţinut că nu vede alternativă la reforme structurale şi austeritate pentru statele din periferia zonei euro.

La rândul său, senatorul Mircea Geoană, prezent şi el la dezbatere, a remarcat că „Germania are o structură economică extrem de complexă şi este foarte competitivă. Nu ne facem griji pentru viitorul Germaniei, ci ne punem întrebarea: Care este viitorul Europei? Va fi capabilă Europa cu leadership german să-şi învingă asimetriile între nord şi sud, est şi vest?”.

Fostul ministru de externe a arătat că în prezent nu există răspunsuri la aceste întrebări în programul de guvernare al Marii Coaliţii iar asimetria se adânceşte chiar şi între Franţa şi Germania, „economia franceză având slăbiciuni structurale iar cea germană fiind foarte competitivă”.

Geoană mai consideră că Germania trebuie să se ocupe şi de împiedicarea ieşirii Marii Britanii din UE, „pentru că a înţeles acest risc geopolitic pentru Uniune”.

Pe de altă parte, el a atras atenţia că Berlinul trebuie să-şi revizuiască Ostpolitik-ul pentru că „după Vilnius, Parteneriatul Estic şi-a atins limitele iar Germania oricât de mercantilistă ar fi în politica externă, trebuie să pună limite Rusiei”.

Merkel va continua abordarea step by step în politica europeană, iar Germania se va ocupa mai mult de constrângerile interne precum creşterea inegalităţilor şi ”va fi mai puţin ambiţioasă în exercitarea leadership-ului politic la nivel european”.

Fostul ministru de externe a mai adăugat că Europa nu poate să devină un actor global fără SUA şi a atenţionat că „o decuplare şi o desincronizare între America şi Europa ar fi extrem de delicate”.

Geoană a pledat şi pentru un parteneriat al României cu Germania şi pentru participarea ţării noastre la formatul Weimar Plus (Franţa, Polonia, Germania Spania şi Italia).

La rândul său, economistul Daniel Dăianu a subliniat că Germania este cea mai robustă şi flexibilă dintre economiile europene, dar ea „a readus Realpolitik-ul în UE din cauza disparităţii economice crescânde între ea şi celelalte state membre”. Criza financiară şi economică a adâncit fracturile din zona euro şi a favorizat metoda interguvernamentală şi primatul Berlinului în UE, a precizat Dăianu. În opinia sa, „citirea crizei de către Berlin este foarte unilaterală”, iar Germania ar trebui să răspundă provocărilor mari cu care se confruntă UE prin „schimbări profunde aduse design-ului instituţional al zonei euro şi politicilor, crearea unei capacităţi fiscale de a răspunde şocurilor asimetrice şi chiar prin regândirea paradigmei de factură neoliberală a single market”.

Fostul ministru de finanţe a concluzionat că Germania nu ar fi putut ajunge la aceste surplusuri, fără deficitele altor ţări din zona euro iar moneda unică a devenit ca o marcă germană depreciată. El a atenţionat că în eurozonă este nevoie de o coordonare de politici pentru a asigura coeziunea socială.

Şi fostul comisar european Leonard Orban a insistat pe necesitatea unui leadership puternic al Germaniei într-o perioadă dificilă, plină de tensiuni. „Germania are un rol cheie în consolidarea UE şi evitarea fragmentării ei, care este un pericol tot mai mare date fiind tendinţele de ieşire a Marii Britanii şi mişcările separatiste din Catalunia, Flandra şi Scotia”, a explicat fostul ministru.

Referitor la nevoia de întărire a instituţiilor europene, Orban a arătat că acest lucru intră în contradicţie cu insistenţa Germaniei pe principiul subsidiarităţii. El a dat exemplul problemei integrării romilor la care Berlinul a refuzat o soluţie la nivelul UE, motivând că, potrivit principiului subsidiarităţii, această chestiune ţine de competenţele naţionale.

Pe de altă parte, fostul comisar european s-a arătat îngrijorat de faptul că ”vom avea în Parlamentul European după alegeri un grup mare de partide eurosceptice şi eurofobe care ar putea pune piedici procesului de decizie în UE pentru că PE este co-decident”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor