Cazanciuc dă aviz negativ Legii amnistierii, dar susţine că ar fi fost o soluţie pentru penitenciare

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a anunţat luni că ministerul pe care îl conduce a dat aviz negativ la proiectul Legii amnistierii, menţionând că este nevoie de dezbatere pe un asemenea act normativ. Cu toate acestea, Cazanciuc a adăugat că, în opinia sa, ca administrator de sistem, aceasta ar putea fi o soluţie pentru a degreva penitenciarele.

"Pe această iniţiativă parlamentară ministerul a adat un aviz negativ. Sigur, din punctul meu de vedere, ca administrator de sistem, este o soluţie pentru a degreva Administraţia penitenciarelor, care este supraîncărcată, există condamnări la CEDO pentru condiţiile de detenţie. Dar acest lucru trebuie făcut din nou cu foarte mare atenţie, trebuie văzut exact pentru ce tip de infracţiuni o asemenea măsură poate fi aplicată pentru a avea o acceptare socială a unei asemenea decizii", a declarat Cazanciuc, potrivit Realitatea.

Ministrul a evidenţiat necesitatea dezbaterii unui act normativ de o asemenea magnitudine.

"Este o procedură prevăzută de lege, dar pentru a putea fi aplicată aşa, în spiritul ei, cum prevede legea, cred că este nevoie de o acceptare socială şi e nevoie de o dezbatere pe un asemenea act normativ. Cu cât un act normativ de o asemenea amploare este mai mult dezbătut şi înţeles, cu atât cu siguranţă el va fi uşor de acceptat sau nu", a susţinut Cazanciuc.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a anunţat luni că Legea amnistiei se află în dezbatere publică şi va rămâne astfel până la 1 februarie, după care ar urma să ajungă din nou în Parlament.

Amnistia reprezintă acordarea unei clemenţe totale şi necondiţionate, ca şi cum fapta nu s-ar fi comis. Cazierul rămâne curat, iar făptuitorii nu suportă nicio consecinţă pentru faptele lor.

Proiectul de lege prevede amnistierea totală a faptelor pentru care legea prevede o pedeapsă maximă de până la 7 ani, iar pe lista excepţiilor de la amnistie sunt infracţiunile de dare de mită şi primire de foloase necuvenite, prevăzute de Codul Penal. Luarea de mită nu a fost inclusă pe lista excepţiilor, deoarece maximul de pedeapsă este de 15 ani, mai mare decât pragul de 7 ani.

Pe lista excepţiilor au mai fost incluse patru infracţiuni de natură economică din Legea specială 78/2000, precum şi alte patru infracţiuni informatice prevăzute de Legea 161 din 2003. Pentru toate celelalte fapte de corupţie, dacă pedeapsa maximă este de până la 7 ani, se aplică amnistia.

Iniţiatorii legii susţin că aceasta este necesară pentru că penitenciarele sunt supraaglomerate, dar ca să fie eliberate penitenciarele era suficientă numai graţierea, nu şi amnistia.