Cât de mulţumiţi sau nemulţumiţi sunt românii de vieţile lor? Date îngrijorătoare obţinute de Eurobarometrul 101

Românii sunt printre europenii cei mai nemulţumiţi de vieţile lor, inclusiv în comparaţie cu cei din Europa de Est, arată datele Eurobarometrului 101 din 2024, prezentate de Monitorul Social, un proiect al Fundaţiei Friedrich Ebert România.

Mai exact, datele arată că doar 62% dintre români se declarau în 2024 pe deplin mulţumiţi de vieţile lor, în timp ce 38% s-au declarat total nemulţumiţi, cea mai înaltă rată în rândul statelor UE.

Spre comparaţie, 90% sau mai mulţi dintre cetăţenii unor state ca Germania, Spania, Slovenia sau Suedia raportează că sunt pe deplin mulţumiţi de vieţile lor, în timp ce în Bulgaria proporţia celor mulţumiţi cu viaţa este mai mică (66% din populaţie).

Conform Monitorului Social, nemulţumirea cetăţenilor români cu privire la vieţile lor se reflectă şi în neîncrederea că lucrurile se vor îmbunătăţi pe viitor.

Astfel, circa o treime (31%) dintre români se aşteaptă ca vieţile lor să meargă mai rău în anul 2025, semnificativ mai mulţi cetăţeni decât în orice alt stat UE inclus în Eurobarometrul 101. Spre comparaţie, mai puţin de 20% dintre cetăţenii Bulgariei, Spaniei sau Sloveniei se aşteaptă ca vieţile lor să meargă mai rău în 2025, în timp ce doar 5% dintre cetăţenii Suediei au aceeaşi aşteptare.

Mai mult, deşi Germania a traversat mai multe trimestre de scădere economică în 2023 şi 2024, rata de pesimism despre propria viaţă în 2025 este de 23% în rândul cetăţenilor, mult mai scăzută decât cea din România. Şi evoluţia acestei neîncrederi a românilor în propriul viitor este îngrijorătoare, ea crescând la 31% în 2024 de la 24% în 2023.

Datele Eurobarometrului 101 arată că cele mai importante probleme raportate de către cetăţenii români sunt legate de creşterea preţurilor şi de situaţia economică a ţării. 43% dintre români consideră că dinamica preţurilor este cea mai mare problemă, iar 27% consideră că situaţia economică este o problemă importantă a ţării.

De altfel, problema creşterii preţurilor este considerată importantă de majoritatea cetăţenilor europeni, cu rate ridicate înregistrate în Croaţia (59%), Malta (58%), Bulgaria (48%), Estonia (47%), iar mai scăzute în ţările scandinave.

De asemenea, colectarea de date condusă de Comisia Europeană în Eurobarometrul 101 a permis identificarea câtorva date suplimentare despre cei mai nemulţumiţi dintre români. Rata de nemulţumire creşte odată cu vârsta.

Astfel, dacă doar 26% dintre românii între 18 şi 44 de ani se declară nemulţumiţi, această rată creşte semnificativ la categoriile mai vârstnice, cu 35% nemulţumiţi între cei de 45-54 de ani, 44% nemulţumiţi între cei de 55-65 de ani şi 55% nemulţumiţi între cei peste 65 de ani. Similar, cei cu educaţia primară tind să fie cei mai nemulţumiţi de vieţile lor, cu 57% nemulţumiţi între românii cu mai puţin de 8 clase, în timp ce rata de nemulţumire între românii cu educaţie superioară este de doar 22%. Aproape 50% dintre românii din mediul rural se declară nemulţumiţi de vieţile lor, în comparaţie cu 30% dintre românii din oraşe mari.

Totodată, datele Eurobarometrului 101 confirmă faptul că nemulţumirea cetăţenilor se corelează cu opinii critice faţă de UE. Aproape 2/3 dintre românii care au o părere proastă despre Uniunea Europeană se declară profund nemulţumiţi de vieţile lor. Mai mult, şi nemulţumirea faţă de acţiunile Uniunii Europene în privinţa Ucrainei pare a se corela cu gradul de nemulţumire general, majoritatea celor nemulţumiţi de intervenţie fiind în general nesatisfăcuţi de propria lor viaţă în România.

Studiul mai arată că, în condiţiile anulării alegerilor prezidenţiale în 2024 şi reorganizarea lor în primăvara acestui an, aceste nemulţumiri ridicate ar trebui să găsească un răspuns din partea autorităţilor. În caz contrar, prevalenţa acestor nemulţumiri riscă să determine o respingere generală a status quo-ului politic, chiar şi fără ca cetăţenii să realizeze neapărat care sunt alternativele.

Datele prezentate provin din Eurobarometrul 101/2024 şi Eurobarometrul 100/2023, conduse la iniţiativa Comisiei Europene.