Parchetul General, o nouă reacţie dură împotriva manevrelor lui Iordache

Dezincriminarea abuzului în serviciu nu are în vedere transpunerea deciziei Curţii Constituţionale şi reprezintă o veritabilă încurajare pentru comiterea repetată de către funcţionari, cu intenţie, a unor fapte vizate de această infracţiune, a atras atenţia Parchetul General.
Augustin Lazăr
Augustin Lazăr (wall-street.ro)

Ministerul Public avertizează asupra faptului că este imperios necesar să se realizeze punerea în acord a prevederilor Codului penal şi a Codului de procedură penală cu dispoziţiile cuprinse în deciziile Curţii Constituţionale, însă, în actuala redactare, proiectul de modificare a celor două Coduri promovat de ministrul Justiţiei, Florin Iordache, depăşeşte limitele stabilite de către instanţa de contencios constituţional, reiese dintr-un comunicat transmis marţi de instituţia condusă de Augustin Lazăr.

"Deşi în preambulul notei de fundamentare se invocă existenţa deciziilor Curţii Constituţionale nr. 603/2015 şi nr. 405/2016, modificările ce se doresc a fi operate exced cele statuate de instanţă. Astfel, prin decizia Curţii Constituţionale nr. 603/2015 se constată că sintagma "raporturi comerciale" din cuprinsul art. 301 alin.1 din Codul penal este neconstituţională.

Însă prin proiectul de ordonanţă de urgenţă se înlătură din norma de incriminare şi variantele alternative "pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat de foloase de orice natură". Modificarea adusă acestui text de lege prin proiectul de ordonanţă de urgenţă este una substanţială, ce ţine de însăşi esenţa infracţiunii de conflict de interese şi scoate în afara legii conduita imorală, imparţială a funcţionarului, fiind afectate relaţiile de serviciu şi crearea unei stări de pericol pentru îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor de serviciu", a arătat Parchetul General.

Potrivit Ministerului public, sintagma introdusă în text, aceea de "foloase materiale necuvenite", ţine de specificul elementelor altor încălcări de lege (respectiv infracţiuni de corupţie, de abuz în serviciu). "În consecinţă, prin propunerea de modificare a textului art. 301 Cod penal, nu numai că se restrânge sfera de aplicare, dar se şi denaturează intenţia iniţială a legiuitorului, aceea de a sancţiona conduita imorală a funcţionarului".

"În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 Cod penal, pentru identitate de raţiune, modificarea propusă prin proiectul de ordonanţă este de substanţă şi nu are în vedere transpunerea deciziei Curţii Constituţionale nr. 405/2016 prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. 1 din Codul penal actual sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii".

Astfel, textul propus condiţionează existenţa infracţiunii de producerea unei pagube într-un cuantum arbitrar ales (condiţie ce nu îşi găseşte aplicabilitatea în niciun alt text de lege, cuantum extrem de ridicat de altfel, fără a se preciza dacă faptele comise sub acest prag mai sunt sancţionate în vreun fel (contravenţie, abatere etc.) lăsându-le în afara ilicitului penal, situaţie deosebit de periculoasă având în vedere posibilitatea fracţionării activităţii infracţionale în fapte distincte, cu prejudicii sub limita textului incriminator", a explicat Parchetul General.

Instituţia condusă de Augustin Lazăr consideră că o asemenea modalitate de incriminare ar constitui o veritabilă încurajare pentru comiterea repetată de către funcţionari, cu intenţie, a unor fapte de abuz în serviciu, care ar provoca prejudicii apropiate valoric de plafonul respectiv, dar care nu l-ar depăşi, în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale, în condiţiile în care asemenea exercitări ilegale ale funcţiei ar putea atrage cel mult răspunderea disciplinară şi civilă.

"De altfel, apreciem că, în contextul socio-economic actual, un prejudiciu (suportat de către persoana vătămată) şi respectiv un folos (obţinut de către funcţionar sau de către altul) de 200.000 lei nu reprezintă o chestiune deloc neglijabilă ori cu o gravitate atât de redusă încât să excludă antrenarea răspunderii penale", a punctat Ministerul Public.

La fel de criticabilă şi fără nicio legătură cu vreo decizie a Curţii Constituţionale este şi dezincriminarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, consideră Parchetul General, care atrage atenţia că raţiunea incriminării acestei infracţiuni este similitudinea cu infracţiunea de abuz în serviciu, singura diferenţă fiind sub aspectul laturii subiective, respectiv culpa, şi nu intenţia inculpatului.

"Dezincriminarea acestei infracţiuni nu face decât să încurajeze o conduită subiectivă din partea funcţionarului, care nu acţionează cu intenţie, ce-i drept însă, în afara oricărei responsabilităţi, oricărei diligenţe, pus la adăpostul unei lipse de răspundere penală. Această conduită va avea consecinţe nedorite prin producerea unor pagube materiale grave sau încălcări ale drepturilor persoanelor", a precizat Parchetul General.

Pentru a exemplifica cele expuse anterior, prezentăm date statistice la nivelul Ministerului Public privind infracţiunile la care ne-am referit, pentru intervalul 2014 – 2016:

Tabel Parchetul General
Tabel Parchetul General

"Totodată, numai pentru anul 2016, ilustrăm cu o serie de date referitoare la calitatea persoanelor trimise în judecată pentru infracţiunea de conflict de interese, după cum urmează: 2 parlamentari, 17 primari, 4 viceprimari şi 5 directori, reţinându-se, în esenţă:

2 parlamentari/deputaţi şi-au angajat rudele (fiul şi nora) la biroul parlamentar;

12 primari de oraş/comună au achiziţionat bunuri de la societăţi comerciale al căror asociat unic şi administrator erau rude şi afini de gradul I;

5 primari de comună au încheiat contracte de concesiune/închiriere păşună comunală cu societăţi administrate de soţ sau rude de gradul I (tată/fiu);

7 consilieri judeţeni/locali au luat decizii în beneficiul unor asociaţii/societăţi comerciale administrative de soţ, rude şi afini de gradul I;

7 conducători de instituţii publice (directori şi primari) şi-au angajat rudele şi afinii de gradul I;

6 conducători de instituţii publice (directori) au achiziţionat bunuri de la societăţi al căror asociat şi administrator erau rude de gradul I."