Camelia Bogdan acuză Antena 3, Luju şi Gândul că nu-i publică dreptul la replică după ce "au diseminat informaţii false şi defăimătoare" la adresa sa
Camelia Bogdan, judecătoarea exclusă din magistratură după ce l-a condamnat la închisoare pe Dan Voiculescu, acuză Antena 3, Luju şi Gândul că nu îi preiau dreptul la replică. Magistrata le-a cerut postului TV şi celor două publicaţii să-i preia poziţia după ce acestea au făcut, potrivit fostei magistrate, afirmaţii "nefondate, tendenţioase şi prejudiciabile", care aduc atingere gravă reputaţiei ei profesionale şi îi încalcă în mod flagrant prezumţia de nevinovăţie.
Mai exact, Camelia Bogdan este nemulţumită de modul în care Antena 3 şi cele două publicaţii au relatat despre o decizie pronunţată de judecătoarea Lia Savonea pe o speţă vizând condamnarea din dosarul ICA.
Concret, controversata judecătoare Lia Savonea, unsă şefă peste Înalta Curte printr-o procedură controversată şi în ciuda faptului că este văzută de mulţi experţi din domeniu drept vârf de lance al antireformiştilor din justiţie, a decis că judecătoarea Camelia Bogdan a făcut abuz în serviciu prin modul în care soluţionat dosarul ICA, soldat cu condamnarea la 10 ani de închisoare a mogulului Antenelor, Dan Voiculescu, şi cu decizia de a se recupera un prejudiciu de peste 60 de milioane de euro. Contactată de Epoch Times, Camelia Bogdan a denunţat o gravă încălcare a principiilor statului de drept şi a garanţiilor procesuale fundamentale, comisă de Lia Savonea. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi citi aici.
Later Edit: Ulterior publicării acestui articol Luju a publicat un drept la replică al Cameliei Bogdan intitulat: "REPLICA LUI CAMI – Fosta judecatoare CAB Camelia Bogdan ne-a trimis un amplu drept la replica dupa articolele privind hotararea ICCJ care a desfiintat clasarea PICCJ emisa pentru modul in care Cami a solutionat dosarul „Telepatia”. Cititi supararile Cameliei Bogdan" şi un al doilea "A DOUA REPLICA A LUI CAMI – Fosta judecatoare CAB Camelia Bogdan a revenit cu un drept la replica. Vizat este articolul „Camelia Bogdan, parte a unui mecanism de presiune”. Vedeti ce o necajeste acum pe Cami"
Redăm declaraţia transmisă de Camelia Bogdan redacţiei noastre:
"Subsemnata, Dr. Camelia Bogdan, fost judecător specializat în combaterea corupţiei şi recuperarea produsului infracţiunii, denunţ public refuzul sistematic al publicaţiilor Luju.ro, Antena 3 şi Gândul de a-mi publica dreptul la replică, în ciuda faptului că acestea au diseminat informaţii false şi defăimătoare cu privire la activitatea mea profesională.
În mod concret, aceste publicaţii au afirmat în mod eronat că aş fi fost incompatibilă în dosarul ICA şi că aş fi semnat un contract cu Ministerul Agriculturii – parte în dosar. M-au acuzat si de savarsirea infractiunii de abuz in serviciu. Aceste afirmaţii sunt neadevărate, trunchiate şi prezentate fără verificare, contrar normelor deontologice şi legale privind informarea corectă a publicului. Deşi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut recent că am acţionat în condiţii de incompatibilitate, această constatare nu a fost precedată de o procedură penală legală, ci a fost emisă în afara cadrului procesual, fără audiere, fara desemnarea unui aparator din oficiu, desi se cererea analiza cauzei pe fond, desemnarea unui aparator din oficiu fiind obligatorie fata de limitele de pedeapsa prev.de Codul penal pentru infractiunile analizate, fără calitate procesuală şi fără judecată în dublu grad de jurisdicţie Mai mult, decizia serveşte unei campanii de discreditare orchestrate de grupuri media afiliate persoanelor condamnate definitiv pentru corupţie si spalare de bani. Articolele publicate pe Gândul.ro, luju.ro, sau cele difuzate pe Antena 3 conţin afirmaţii grave care încalcă prezumţia de nevinovăţie, induc în eroare opinia publică şi creează aparenţa unei condamnări penale inexistente. În realitate: - Nu am fost niciodată cercetată penal, pusă sub acuzare sau judecată pentru vreo infracţiune. Mai mult, articolrlr preiau şi amplifică acuzaţii privind aplicarea retroactivă a normelor europene în materia confiscării, ignorând faptul că CEDO a validat confiscarea dispusă în dosarul ICA, inclusiv în cauza Voiculescu şi GRIVCO împotriva României (502/2015). Confiscarea nu este o pedeapsă, ci o măsură de siguranţă, iar recuperarea produsului infracţiunii este o obligaţie a statului, chiar şi în cazurile în care faptele sunt prescrise. Detaliind, evidentiez: 1. Falsă acuzaţie de abuz în serviciu Contrar celor afirmate în articole, nu am fost niciodată cercetată penal, pusă sub acuzare sau judecată pentru vreo infracţiune. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 11 septembrie 2025 nu reprezintă o constatare a vinovăţiei mele, ci o modificare abuzivă şi nelegală a temeiului juridic al unei ordonanţe de clasare, schimbându-se formularea din „fapta nu există" în „fapta este prescrisă". Această schimbare nu are fundament procedural şi juridic, întrucât acţiunea penală nu a fost pusă în mişcare, nu am fost audiată, nu am avut calitate procesuală, şi nu am beneficiat de dreptul la apărare sau de judecată în dublu grad de jurisdicţie. A susţine că „am comis abuz în serviciu" în aceste condiţii este o afirmaţie defăimătoare, nelegală şi profund manipulatoare, care induce în eroare opinia publică şi încalcă grav prezumţia de nevinovăţie. În dosarul nr. 2655/1/2023, doamna judecător Lia Savonea a reţinut în mod abuziv că aş fi comis o faptă penală prescrisă, în coautorat, fără a nominaliza celălalt presupus coautor – judecătorul Mihai Mihalcea – deşi acesta a fost parte în completul care a pronunţat condamnarea în dosarul ICA şi a fost ulterior promovat la Înalta Curte, unde a respins cererea mea de recuzare. În lipsa punerii în mişcare a acţiunii penale, doamna Savonea avea obligaţia legală să dispună trimiterea cauzei la Parchet sau, cel mult, să constate că faptele sunt prescrise, fără a reţine în sarcina mea o acuzaţie penală, chiar şi prescrisă. Repet: nu am avut calitate de suspect, nu am fost audiată, nu mi s-a comunicat nicio acuzaţie, nu am fost citată, şi nu am avut posibilitatea de a-mi exercita dreptul la apărare. Dacă acţiunea penală ar fi fost pusă în mişcare, iar faptele s-ar fi prescris în cursul judecăţii, ar fi existat posibilitatea legală de începere a judecăţii, cu trimiterea cauzei la un complet competent, iar eu aş fi avut dreptul procedural de a solicita continuarea urmăririi penale pentru a-mi dovedi nevinovăţia. Aşa se procedează în cauzele în care prescripţia intervine în cursul judecăţii. Dacă prescripţia intervine la nivelul Parchetului, cauza nu se mai trimite în judecată. În acest dosar, doamna Lia Savonea şi-a judecat propria faptă. În calitate de preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti în anul 2014, a fost direct implicată în repartizarea dosarului ICA şi în constituirea completului care a pronunţat condamnarea. Prin urmare, a soluţionat o cauză în care propria conduită era supusă analizei, ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a principiului imparţialităţii şi o formă de autojudecare inadmisibilă într-un stat de drept. 2. Incompatibilitatea invocată nu justifică revizuirea unei hotărâri penale Aşa-zisa incompatibilitate legată de un presupus contract cu Ministerul Agriculturii nu a existat în realitate. Această chestiune a fost analizată în cadrul unei proceduri disciplinare şi a făcut obiectul unor sesizări la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), fără reţinerea vreunei intenţii infracţionale. Mai mult, redacţia dumneavoastra deţine ordonanţele şi rezoluţiile de clasare care confirmă inexistenţa vreunei fapte penale. Doamna Lia Savonea fusese anterior investită cu faptele ce ţin de incompatibilitate şi conflict de interese în dosarul disciplinar, dar s-a abţinut în 2017, fiind declarată incompatibilă de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Am depus la dosar declaraţia sa de incompatibilitate şi încheierea CSM, însă aceste documente au fost ignorate în mod deliberat. În anul 2025, sub pretextul incompatibilităţii, doamna Savonea a inventat şi un presupus conflict de interese, acuzându-mă în mod fals că aş fi semnat un contract cu părţile din dosar. Am depus din nou la dosar răspunsul oficial al Ministerului Agriculturii, din care rezultă clar că nu există niciun dosar, niciun contract şi nicio plată către Camelia Bogdan. Nu există nicio decizie penală care să confirme vreo culpă. Revizuirea unei hotărâri penale nu se poate fundamenta pe speculaţii, pe interpretări tendenţioase ale unor sancţiuni administrative sau pe acuzaţii infirmate de organele de urmărire penală. 3. Confiscarea dispusă a fost legală şi validată internaţional Am aplicat standardele europene privind confiscarea produsului infracţiunii, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). A susţine că am „mascat confiscarea extinsă" sau că am aplicat retroactiv norme europene este eronat, contravine realităţii juridice şi ignoră hotărârile CEDO în cauzele Voiculescu şi GRIVCO împotriva României (502/2015). În acea cauză, CEDO a constatat că GRIVCO a participat la procedură, că i-au fost respectate drepturile procesuale şi că confiscarea a fost legală. Nu este legal să sustragi zeci de milioane de euro de la stat şi să le transferi pe numele altuia, iar recuperarea produsului infracţiunii este o obligaţie a statului, chiar şi în cazurile în care faptele sunt prescrise. În cauzele de spălare de bani autonome, inclusiv cele în care prescripţia intervine, procesul de recuperare presupune măsuri de confiscare şi de indemnizare a victimelor infracţiunii. Or, doamna Lia Savonea instigă la neindemnizarea victimelor infractiunii prin lăsarea nesoluţionată a acţiunilor civile în procesele penale avand ca obiect infractiunile de spalare de bani cu caracter autonom, ceea ce contravine principiilor fundamentale ale dreptului penal şi ale protecţiei victimelor. 4. Declaraţiile politice nu pot substitui probele judiciare Articolul citează declaraţii ale unor persoane politice, fără verificarea veridicităţii acestora. Aceste afirmaţii nu au fost confirmate de vreo instanţă şi nu pot constitui bază pentru acuzaţii publice. Este inadmisibil ca o publicaţie juridică să se bazeze pe speculaţii politice pentru a discredita un magistrat. 5. ÎCCJ nu a desfiinţat hotărârea penală din dosarul ICA Consecinţe legale Publicarea unor afirmaţii nefondate care susţin că „Înalta Curte a stabilit că am săvârşit abuz în serviciu" în lipsa unei proceduri penale, fără punerea în mişcare a acţiunii penale, fără audiere şi fără judecată, constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale garantate de Constituţie şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În plus, această afirmaţie poate atrage răspunderea juridică a publicaţiei, întrucât induce în mod fals ideea unei condamnări penale, afectând grav reputaţia profesională şi personală a unui fost magistrat. În cazul în care nu se remediază de urgenţă această situaţie prin publicarea dreptului la replică, voi analiza posibilitatea formulării unei acţiuni în justiţie pentru repararea prejudiciului moral şi material cauzat, precum şi includerea acestei încălcări în sesizarea ce urmează a fi depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Concluzie Solicit public ca aceste instituţii media să respecte: Refuzul publicării dreptului la replică încalcă grav principiul echilibrului informaţional, dreptul la apărare şi standardele internaţionale privind libertatea presei. În acest context, voi sesiza instituţiile internaţionale competente, inclusiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru a denunţa aceste abuzuri sistemice şi pentru a solicita protecţia drepturilor fundamentale. În calitate de expert recunoscut internaţional în materia recuperării produsului infracţiunii, inclusă în panelul P.R.I.M.E. Finance şi lector la Cambridge International Symposium on Economic Crime, reafirm angajamentul meu faţă de statul de drept şi combaterea corupţiei, indiferent de presiunile mediatice sau politice."
- Decizia ÎCCJ din 11 septembrie 2025 nu reprezintă o constatare a vinovăţiei, ci o modificare abuzivă a temeiului juridic al unei ordonanţe de clasare, schimbându-se formularea din „fapta nu există" în „fapta este prescrisă".
- Acţiunea penală nu a fost pusă în mişcare, nu am fost audiată, nu am avut calitate procesuală, şi nu am beneficiat de dreptul la apărare sau de judecată în dublu grad de jurisdicţie.
- A susţine că „am săvârşit abuz în serviciu" în lipsa unei proceduri penale este nelegal, defăimător şi contrar jurisprudenţei CEDO.
Decizia din 11 septembrie 2025 nu anulează hotărârea penală nr. 888/08.08.2014. Ea vizează o plângere împotriva unei ordonanţe de clasare şi nu are efecte directe asupra condamnării. A susţine contrariul este o inducere în eroare a opiniei publice.
