Campania de imagine a Rusiei continuă: Ultimele decizii luate de Putin privind Jocurile Olimpice

Pe fondul presiunilor din partea comunităţii internaţionale, dar şi în contextul recentelor atentate teroriste de la Volgograd, preşedintele rus Vladimir Putin a decis pe de o parte să uşureze restricţiile impuse organizării de proteste în zona oraşului Soci, locul unde se vor desfăşura Jocurilor Olimpice de iarnă, iar pe de cealaltă parte a dispus măsuri suplimentare de securitate în zonă.

Autorităţile au anunţat anul trecut o interdicţie de a organiza proteste în zona jocurilor de iarnă, începând de marţi şi continuând până la Jocurile Olimpice de luna viitoare şi a Jocurilor Paralimpice din martie. Interzicerea, pe care Putin a ordonat-o în luna august, s-a lovit de critici din partea grupurilor pentru drepturile omului şi mai ales din partea Comitetului Internaţional Olimpic.

Preşedintele rus Vladimir Putin a decis să uşureze această restricţie şi a semnat sâmbătă un decret care prevede că se vor putea desfăşura proteste doar în cazul în care acestea sunt aprobate în prealabil de autorităţi.

Autorităţile ruse vor crea o zonă specială pentru mitingurile din Soci. Oraşul şi împrejurimile lui vor beneficia de un regim special de securitate în intervalul 7 ianuarie - la 21 martie.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Dmitri Peskov, a anunţat că toate adunările publice şi demonstraţiile trebuie să fie aprobate în prealabil de autorităţile municipale, precum şi de diviziunile regionale ale Ministerului de Interne şi Serviciului Federal de Securitate, FSB, succesorul intern al KGB. Potrivit decretului prezidenţial, autorităţile ruse pot limita numărul de persoane care iau parte la demonstraţii.

Zona de protest desemnată este la aproximativ 14 kilometri de la cel mai apropiat loc olimpic, este similar cu cele trei creat de guvernul chinez în timpul Jocurilor Olimpice din 2008 de la Beijing. În China, cu toate acestea, autorităţile au refuzat să acorde permisiunea pentru mitinguri şi i-au hărţuiţi sau arestaţi pe cei care au aplicat.

Director la Human Rights Watch din Rusia, Tanya Lokshina, a precizat că relaxarea interdicţiei este parte din "eforturile (Rusiei) de a convinge criticii că este o democraţie în care libertatea de exprimare este respectată în limite rezonabile".

"Eu sugerez să nu se lase convinşi aşa de uşor", a precizat Lokshina, potrivit New York Times.

Restricţiile privind protestele fac parte cele mai extensive măsuri de securitate puse vreodată în loc pentru un eveniment sportiv internaţional. Terorismul a fost o preocupare la toate Jocurile Olimpice, dar cu atât mai mult este cazul la Soci, din cauza insurgenţei islamice din Caucazul de Nord.

Cele două atentate sinucigaşe comise la mai puţin de 24 de ore distanţă unul de celălalt au ucis cel puţin 34 de persoane săptămâna trecută în Volgograd, la aproximativ 650 de kilometri de Soci. Atentatele au ridicat noi temeri că adepţii liderului terorist Doku Umarov intenţionează să pună în aplicare ameninţarea acestuia de vara trecută de a perturba Jocurile.

Situaţia a pus sub semnul îndoielii capacitatea Rusiei de a garanta securitatea la Soci, astfel că l-au determinat pe Vladimir Putin să dispună măsuri suplimentare de securitate, printre care se numără supravegherea cu drone şi să impună limitări severe în oraş.

Începând de marţi, autorităţile vor interzice vehiculele neînmatriculate în Soci şi vor creşte securitatea în locurile publice. Agenţia de securitate a Rusiei a raportat că au creat un sistem care interceptează orice apeluri telefonice sau e-mailuri către sau de la oamenii din zonă. Vizitatorii Jocurilor, care încep la 7 februarie, vor avea permise codificate speciale, în plus faţă de biletele pentru evenimente.

Boicotul Jocurilor Olimpice şi strategia de spălare a reputaţiei a Rusiei

Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci vor fi lansate în februarie 2014 şi se presupune că vor fi cele mai scumpe din istorie. Proiectul este unul de suflet pentru preşedintele rus astfel că Guvernul a investit enorm în regiune. Însă perioada premergătoare Jocurilor a fost umbrită de abuzuri comise împotriva rezidenţilor din Soci, mulţi dintre care au fost relocaţi în condiţii dezavantajoase, şi a muncitorilor migranţi recrutaţi în masă care trudesc pe şantierele Jocurilor Olimpice.

Rusia a fost acuzată de adoptarea unei legi discriminatorii pentru minorităţi şi de asemenea de represiunea presei şi a societăţii civile, precum şi de distrugerea mediului.

Toată această listă de abuzuri grave şi repetate ale drepturile omului au atras atenţia internaţională şi l-au pus pe Vladimir Putin într-o situaţie neconfortabilă.

În acest context o parte a personalităţilor marcante din comunitatea internaţională au declanşat un boicot al Jocurilor Olimpice din Rusia continuă. Ultimul care a refuzat să ia parte la eveniment a fost preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti.

Anterior, ministrul de Externe al Franţei, Laurent Fabius, anunţa pe 15 decembrie, că atât el cât şi preşedintele Francois Hollande nu se vor duce la festivităţile de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Soci. În aceeaşi situaţie este şi preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, precum şi cel al Statelor Unite, Barack Obama care au anunţat că nu vor participa la festivitate.

„În mod sigur nu mă voi duce la Soci atât timp cât minorităţile sunt tratate cum sunt de legislaţia rusă”, a adăugat şi Reding pe Twitter, referindu-se la condiţiile de lucru ale muncitorilor.

Recent, Rusia a adoptat o lege a amnistiei care va scoate în jur de 20.000 de deţinuţi din închisori, pe care a prezentat-o ca fiind "un act de clemenţă" al regimului faţă de deţinuţii cu pedepse uşoare, femei însărcinate, femei cu copii etc.

Potrivit Deutsche Welle, amnistierea deţinuţilor este văzută pe plan internaţional ca o tentativă a lui Putin de a contracara, în prag de jocuri Olimpice, criticile aduse de comunitatea internaţională regimului de la Kremlin, şi de a încerca să restaureze imaginea deja şifonată a acestuia.

Rusia a modificat legea amnistiei astfel încât să fie încadrate şi „actele de huliganism”, ceea ce a făcut posibil ca cei 30 de activişti Greenpeace, reţinuţi în septembrie de autorităţile ruse după ce au încercat să ocupe o platformă a Gazprom-ului pentru a protesta împotriva exploatării gazului arctic, să fie eliberaţi.

Alături de ei au fost eliberaţi şi alţi deţinuţi proeminenţi ai naţiunii, printre care fostul oligarh Mihail Hodorkovski şi două membre ale trupei punk Pussy Riot.