Controversele din jurul Jocurilor Olimpice de la Soci, din Rusia

Boicotul Jocurilor Olimpice din Rusia continuă. Un alt lider a anunţat că nu va participa la deschiderea din februarie a Jocurilor Olimpice de la Soci. Este vorba despre preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti.

Deşi Administraţia Prezidenţială din R. Moldova nu a confirmat neparticiparea şefului statului la evenimentul sportiv din Rusia, a refuzat însă să precizeze şi motivele pentru care Nicolae Timofte a luat această decizie. Totuşi nu este vorba despre un mare mister având în vedere relaţiile tensionate dintre Rusia şi Republica Moldova, pe fondul apropierii moldovenilor de Uniunea Europeană, la care se adaugă şi problema Transnistriei.

Preşedintele Republicii Moldova nu este singurul nemulţumit de atitudinea Rusiei. Ca urmare a abuzurilor de drepturile omului comise de ruşi, o serie de alte personalităţi marcante au refuzat să participe la eveniment.

Ministrul de Externe al Franţei, Laurent Fabius, a declarat duminică, 15 decembrie, că atât el cât şi preşedintele Francois Hollande nu se vor duce la festivităţile de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci. Anterior şi preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, precum şi cel al Statelor Unite, Barack Obama au anunţat că nu vor participa la festivitate.

Deşi preşedinţii s-au abţinut să critice Rusia direct legat de viitoarea absenţă, Viviane Reding, comisarul european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţeni, nu a adoptat o astfel de atitudine pasivă şi şi-a motivat într-o manieră deschisă decizia de a boicota evenimentul.

„În mod sigur nu mă voi duce la Soci atât timp cât minorităţile sunt tratate cum sunt de legislaţia rusă”, a scris Reding pe Twitter.

Jocurile Olimpice de la Soci, un proiect de prestigiu pentru ruşi

Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci, Rusia vor fi lansate în februarie 2014 şi se presupune că vor fi cele mai scumpe din istorie. Guvernul rus a investit enorm în regiune. Dar perioada premergătoare Jocurilor a fost umbrită de abuzuri comise împotriva rezidenţilor din Soci şi muncitorii migranţi recrutaţi în masă care trudesc pe şantierele Jocurilor Olimpice, şi prin adoptarea unei legi discriminatorii pentru minorităţi.

Relocarea locuitorilor

Potrivit Human Rights Watch, Guvernul rus relochează aproximativ 2.000 de familii pentru a face loc infrastructurii olimpice. Dar nu toţi cei evacuaţi au primit compensaţii echitabile pentru proprietăţile lor şi, în unele cazuri, proprietarii de case au fost forţaţi să plece fără niciun fel de compensaţie. Mulţi locuitori relocaţi şi-au pierdut o parte din mijloacele de trai, pentru că depindeau de agricultură, sau venituri din chirii de sezon care le luau pentru casele lor de pe litoral.

Abuzuri muncitorilor migranţi

Transformarea Soci dintr-un mic oraş-staţiune într-o gază internaţională a Olimpiadei a fost făcută posibilă de mai mult de 70.000 de muncitori, inclusiv zeci de mii de lucrători migranţi proveniţi din afara Rusiei. Mulţi dintre aceşti lucrători migranţi se confruntă cu exploatarea - cu angajatorii care nu le plătesc salariile, cu confiscarea paşapoartelor şi cu abuzuri din partea patronilor care îi obligă să trudească până la 12 ore pe zi, cu doar o zi liberă în fiecare lună - toate acestea fiind în contradicţie cu legea rusă.

Represiunea presei şi societăţii civile

Rusia este una dintre cele mai periculoase ţări din lume pentru jurnalişti independenţi, care se confruntă cu moartea, ameninţări, hărţuire şi procese, susţine Human Rights Watch. Potrivit rapoartelor, 56 de jurnalişti ruşi au fost ucişi din 1992. Unora dintre jurnalişti li s-au spus că raportarea referitoare la preocupările sau problemele de mediu legate de Jocurile Olimpice este un subiect tabu. În anul trecut, autorităţile ruse nu doar că au suprimat presa prin adoptarea de legi noi cu privire la conţinutul de pe internet, ci au vizat, de asemenea, şi societatea civilă cu legile care limitează adunările publice şi organizaţiile non-guvernamentale.

Distrugerea mediului

Potrivit experţilor de mediu, construcţia unui nou drum şi a unei căi ferate de mare viteză a afectat râul Mzymta din Soci şi fragilul ecosistem local al Parcului Naţional din Soci. Dumpingul ilegal de deşeuri provenite din construcţii şi construcţia de linii electrice au dus la alunecări de teren, care au cauzat scufundarea şi colapsul parţial al unor case, ameninţând astfel sănătatea şi securitatea locuitorilor. Într-un sat, construcţiile olimpice au dus la distrugerea fântânilor locale, lăsând sătenii fără nicio sursă sigură de apă potabilă.

Discriminarea minorităţilor

La data de 29 iunie 2013, Rusia a adoptat un proiect de lege discriminatoriu care interzice promovarea de informaţii cu privire la sexualitatea "non-tradiţională". Această lege încalcă în mod clar Carta Olimpică, care prevede că "orice formă de discriminare... pe motive de rasă, religie, politică, sex este incompatibilă cu Mişcarea Olimpică" (al şaselea pincipiu fundamental al olimpismului) şi că rolul Comitetelor Olimpice Internaţionale este, printre alte atribuţii, "de a acţiona împotriva oricărei forme de discriminare care afectează Mişcarea Olimpică" (articolul 2-6).

Încercarea de a-şi restabili imaginea

Toate aceste abuzuri grave şi repetate ale drepturile omului au stârnit critici la nivel internaţional şi l-au plassat pe preşedintele rus Vladimir Putin într-o situaţie neconfortabilă.

Recent, Rusia a adoptat o lege a amnistiei care va scoate în jur de 20.000 de deţinuţi din închisori, pe care a prezentat-o ca fiind "un act de clemenţă" al regimului faţă de deţinuţii cu pedepse uşoare, femei însărcinate, femei cu copii etc.

Potrivit Deutsche Welle, amnistierea deţinuţilor este văzută pe plan internaţional ca o tentativă a lui Putin de a contracara, în prag de jocuri Olimpice, criticile aduse de comunitatea internaţională regimului de la Kremlin, şi de a încerca să restaureze imaginea deja şifonată a acestuia.

Rusia a modificat legea amnistiei astfel încât să fie încadrate şi „actele de huliganism”, ceea ce înseamnă că ar fi posibil ca cei 30 de activişti Greenpeace, reţinuţi în septembrie de autorităţile ruse după ce au încercat să ocupe o platformă a Gazprom-ului pentru a protesta împotriva exploatării gazului arctic, să fie eliberaţi.