Calendarul Antic Chinezesc - o scurta prezentare
Omenirea a inventat calendarele pentru a inregistra trecerea timpului. Calendarul chinezesc este probabil unul dintre cele mai complicate calendare existente pe Pamant la ora actuala. El reuseste sa ramana un mister chiar si pentru numerosii cetateni chinezi.
Exista trei tipuri de sisteme calendaristice: cel solar, cel lunar si cel solaro-lunar. Intr-un calendar solar un an reprezinta timpul necesar Pamantului de a se roti o data in jurul Soarelui. Calendarul solar actual poarta numele de Gregorian, calendar stabilit in anul 1582, an in care Papa Gregorian XIII a reformat calendarul anterior, calendarul lui Iulius Cezar. Un calendar lunar foloseste intervalul de timp in care Luna se roteste o data in jurul Pamantului, si denumeste acest interval o "luna". Un an lunar este cu 11 zile mai scurt decat un an solar. Dar calendarul chinezesc este putin diferit. Acest calendar este un calendar solaro-lunar. Lunile sunt aranjate conform rotatiilor Lunii, iar anii sunt numarati in functie de anul solar. Pentru a potrivi lunile cu anotimpurile de peste an este necesara o luna in plus. Chinezii numesc vechiul calendar chinezesc "calendar lunar". De asemenea, acesta mai este numit si "calendar agricol".
Ciclul sexagesimal
Un aspect important al calendarului chinezesc este ciclul sexagesimal. Acesta reprezinta o combinatie ale celor 10 "trunchiuri ceresti" - tiān gān (天干), si a celor 12 "ramuri pamantesti" - dì zhī (地支).
Pentru a explica felul in care functioneaza acest ciclu trebuie sa denumim aceste "trunchiuri" si "ramuri" in functie de numerele lor. Notam cifra 1 cu (1,1) sau (甲, 子), 2 cu (2,2) sau (乙, 丑) si tot asa pana la (10,10) sau (癸, 酉). Dar, din moment ce am ramas fara "trunchiuri", ne mai ramane sa notam cifrele 11 si 12 cu (1, 11) sau (甲, 戌), respectiv (2, 12) sau (乙, 亥). Acum am ramas si fara "ramuri", astfel, cifra 13 devine (3, 1) sau or (丙, 子). Continuam astfel cu urmatoarele 6 cicluri de "trunchiuri" si cele 5 cicluri de "ramuri" pana la numarul 60, care este (10, 12) sau (癸, 亥). Urmatorul numar este din nou (1,1) sau (甲, 子), fapt care incepe un nou ciclu sexagesimal.
O scurta istorie
In timpul Statelor Razboinice (475 - 221 I. Hr.) sistemul calendaristic era numit "sfert de calendar". Un an avea 365 si un sfert de zile. O luna avea 29 si 499/940 de zile. Acestea au fost o colectie de rezultate obtinute din cercetari astronomice. Primul calendar chinezesc complet a fost stabilit de imparatul Han Wu, in al saptelea sau an de domnie, in 104 I. Hr. Erau 365 si 385/1539 de zile intr-un an si 29 si 43/81 de zile intr-o luna.
Inainte de raspandirea calendarului vestic in China, calendarul Da Tong (insemnand "Marea Uniune") a fost ultimul calendar comun. In calendarul chinezesc nu exista nici o continuitate in numararea anilor. Atunci cand un nou imparat venea la putere, numararea anilor reincepea de la cifra zero. Calendarul Da Tong foloseste organizarea din timpul imparatului dinastiei Ming, Hong Wu, numerotarea anilor incepand in al 17-lea an de domnie a sa, si anume 1384.
Calendarul chinezesc actual este cel modificat in al 7-lea an de domnie (1742) al imparatului Qian Long, din timpul dinastiei Qing. Acesta foloseste ca an de pornire anul 1723.
Calendarul antic chinezesc este modificat in mod constant conform observarilor in domeniul astronomiei. Asadar, in China antica evolutia acestui calendar se afla in legatura foarte stransa cu domeniul astronomiei. De fapt, istoria vechiului domeniu de astronomie chinezeasca este si o istorie a cercetarilor si descoperirilor calendaristice. Aceasta abordare este o caracteristica aparte a astronomiei antice chinezesti, destul de diferita de abordarea vestica.
